Presa romaneasca de la origini pina in prezent. Dictionar cronologic 1790-2007

I. Hangiu – "Presa romaneasca de la origini pina in prezent. Dictionar cronologic 1790-2007", Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2008
de Alin Ionescu
www.catavencu.ro
Pina cind o sa-l auzim pe popa cintind prohodul presei tiparite pe hirtie si leganindu-i coliva de pixeli pe monitoare, cei pasionati de anticarii si de hirtoage sint rugati sa pofteasca in vagoane pentru o scurta excursie, cu aer necrologic, in istoria presei romanesti de la origini si pina in zilele noastre. Monumentala lucrare in patru volume (acoperind perioada 1790-2007) groase, cartonate, va ofera placeri de care Internetul nici n-a auzit.
Autorul, I. Hangiu, e un veteran al cercetarilor de istorie a presei romanesti, un savant de moda veche, care a stat prin arhive si a inhalat praf si acarieni mult mai mult decit o sa petreceti voi pe Google, inghitind virusi.
Organizate alfabetic, cu un index facut cu acribie, volumele contin capetele de pagina, datele de aparitie, redactia si colaboratorii, dar si editorialul primului numar sau articole de fond relevante pentru orientarea publicatiei. Dar mai bine sa va fac pofta luind Semanatorul, al carui prim numar a aparut la 2 decembrie 1901 sub conducerea directorilor Vlahuta si Cosbuc; in nr. 35 din 31 august 1903, Iorga semneaza un editorial, "Despre presa romaneasca", in care face o istorie critica a presei si in care ataca crunt semnele tabloidizarii ei la 1900: "Inca de pe la 1880 insa, dupa modelul francez, luat si el din Anglia, informatia – folositoare, indiferenta sau stupida, falsa, otravitoare – isi lua locul in ziarele noastre. Cind dl. Cazzavillan intemeie Universul si-i dadu o raspindire neauzita, cronica accidentelor si crimelor, faptelor de senzatie, dupa modelul foilor italiene din Sud, se adaugi. Conducatorii intelectuali ai ziarelor vazura ca ei se pot margini la a scrie articolele de fond. Pentru rest, se cumpara foarfece si se tocmira studenti. Partea literara serioasa, pe care n-o puteau face nici foarfecele, nici studentii disparu. (…) Simbriasii facura acuma tot ziarul. Se ajunse astfel la presa violenta si insultatoare, mincinoasa… fara convingere, fara folos cultural…" Si tot asa, trecind din Albina Carpatilor si Spicuitorul Moldo-Roman (jurnal stiintific, literar si industrial aparut la Iasi in 1848), puteti ajunge si la Cutezatorii, bilunar editat de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor, al carui prin numar apare la Bucuresti in 28 septembrie 1967.