OEDIPE, de George Enescu, joi, 24 martie 2016, de la ora 19:00, la Opera Nationala Bucuresti.
Tragedie lirică în patru acte de George Enescu.
Libretul de Edmond Fleg.
Dirijor: Ira Levin (invitat).
Regia: Valentina Carrasco.
Decoruri: Blanca Aňón.
Costume: Barbara Del Piano.
Video: Esterina Zarrillo.
Lighting design: Peter van Praet.
Maestru de cor: Stelian Olariu.
Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan.
Asistenţi de regie: Martin Dewez, Irina Furdui.
Asistent scenografie (decor): Alina Petrovschi.
Asistent lighting design: Ionuţ Gabriel Pruteanu.
Asistent coregrafie: Răzvan Marinescu.
Asistent maestru de cor: Daniel Jinga.
Pregătirea muzicală: Luminiţa Berariu, Mădălina Florescu, Ioana Maxim, Sabin Orbulescu (cor).
Distribuţia: Œdipe – Davide Damiani (invitat); Tirésias – Horia Sandu; Créon – Dan Indricău; Păstorul – Andrei Lazăr (debut); Marele Preot – Marius Boloş; Phorbas – Florin Simionca; Străjerul – Mihnea Lamatic; Thésée – Vicenţiu Ţăranu; Laïos – Lucian Corchiș; Jocaste – Andreea Iftimescu – invitată (debut); Sfinxul – Sorana Negrea; Antigone – Ala Cheptini; Mérope – Adina Secobeanu; Femeia tebană – Zoica Şohterus.
Creaţia lui George Enescu a abordat aproape toate formele şi genurile muzicale. Reflectând dragostea pentru poporul din mijlocul căruia s-a ridicat şi cu a cărui sensibilitate s-a identificat, Enescu a creat o muzică cu un vădit caracter popular, naţional şi realist. Opera lui Enescu reprezintă o pildă de însuşire şi dezvoltare creatoare a cuceririlor artei muzicale europene, de îmbinare a acestora cu tradiţiile muzicii folclorice româneşti. Singura sa lucrare pentru teatrul liric, opera „Oedipe”, are un conţinut emoţional generos şi intens şi se distinge printr-un limbaj poetic evocator şi dramatic. Lucrarea cuprinde şi transpuneri ale unor elemente folclorice, pe planul unei înalte generalizări, cu mijloace de expresie caracteristice artei contemporane occidentale.
Încă de la vârsta de douăzeci şi cinci de ani, după cum mărturisea în amintirile sale, reproduse de muzicologul şi jurnalistul Bernard Gavoty, Enescu visa să compună muzică pentru teatru. Refuzase multe librete mediocre şi nu găsise un subiect potrivit până într-o seară, la Comedia Franceză, când a văzut Oedip rege cu celebrul actor al vremii Jean Mounet-Sully în rolul titular. Halucinat, vrăjit, a hotărât atunci să compună o operă cu subiectul tragediei lui Sofocle. Printr-un prieten comun a luat legătura cu libretistul Edmond Fleg, care iniţial i-a propus un text foarte lung, ideea sa fiind să se reprezinte întreaga viaţă a eroului principal.