Arhiva Nationala de Filme va anunta ca Festivalul animatiei macedonene se va desfasura intre 23- 25 ianuarie (nu 17- 19 ianuarie asa cum apare eronat in Cinesemnal!) in Bucuresti la cinemateca la Sala Union si la Cinema Victoria din Cluj- Napoca. Festivalul este organizat in colaborare cu Cinemateca Macedoniei. La spectacolul de gala va participa Mimi Gjorgjovska- Ilievska, directoarea Cinematecii Macedoniei.
Reprezentantii Scolii de la Zagreb s-au afirmat in anii `50 adoptând un stil minimalist si ironic, opus opulentei desenelor lui Disney. Scoala de la Zagreb a fost depotriva un fenomen croat si unul iugoslav. O buna parte din animatori erau croati insa Nedeljko Dragić, Borivoj Dovniković si Ante Žaninović sunt sârbi desi ultimii doi s-au stabilit la Zagreb iar cel mai cunoscut reprezentant, Dusan Vukotić, detinator al unui Oscar pentru Surogat (1962), este muntenegrean. In urmatorii ani s-au afirmat animatori si in alte centre, la Belgrad, Novi Sad si in capitala Macedoniei, Skopje.
In anii `70 datorita lui Darko Marković, Petar Gligorovski, Delcio Mihailov si Boro Pejcinov s-a impus si Scoala de la Skopje, inca de la primele filme realizate in 1976. Gligorovski a obtinut in 1976 Ursul de Argint la Berlin cu Feniks iar Marković a obtinut in 1976 si 1980 premii la Oberhausen pentru Stop, respectiv Ultima fereastra si in 1977 si 1982 la Festivalul de televiziune de la Montreux pentru Mis-mas, respectiv Festival.
Darko Marković s-a nascut la Skopje pe 18 decembrie 1940. A absolvit arhitectura in 1966 iar in 1972 a facut o specializare in animatie la Zagreb unde l-a avut ca mentor pe Dusan Vukotić. In 1975 a fost angajat de Vardar Film pentru noul studio de animatie. Marković s-a facut cunoscut atât ca autor de desene animate, cât si ca unul dintre cei mai importanti caricaturisti si autori de benzi desenate sub semnatura „Dar- Mar”. Sub penita sa ia nastere in 1979 seria de benzi desenate care il are ca protagonist pe Petko, un urmas al lui Petar cel istet (Itar Pejo) din folclorul macedonean.
Aceasta serie de benzi desenate publicata in ziarul Nova Makedonija va dura 30 de ani.
Trasatura constanta a operei lui Darko Marković o constituie satira politica si paradoxul. In acest sens sunt caracteristice doua maxime pe care le-a lansat: „Bogat cu adevarat e cel care are de toate, mai putin bani”, respectiv „Primul principiu e un viciu bun”.
Mai pot fi mentionate si realizari ale sale in alte domenii, precum scenografia si designul. Intre 1966- 1975 a fost redactor-sef al revistei satirice Osten, in 1978 a devenit free-lancer iar din 1983 a inceput sa predea animatia la Facultatea de arta dramatica din Skopje. In aceeasi perioada a fost si director de programe al televiziunii nationale macedonene.
Nu a putut rezista mult in aceasta functie. Marković insusi povesteste ca dupa ce i-a reprosat ca programele sunt prea libertine nerespectând indicatiile Uniunii Comunistilor si l-a demis, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Macedonean i-ar fi spus: „Ti-a ramas Petko ca un pai prin care sa respiri.” Patru ani mai târziu un alt inalt functionar comunist i-a dat ideea de a pleca in Occident dupa ce a afirmat ca „Markovic nu e pentru aici”.
Intre 1988- 1995 s-a stabilit la Londra. In aceasta perioada a realizat efectele speciale la desenul animat Freddie broscoiul/ Freddie as F.R.O.7. (1992, M.Britanie) realizat de conationalul sau Jon Acevski. Practic, abia dupa intoarcerea in Macedonia a putut sa-si reia activitatea de regizor de animatie. In 1996 a intemeiat si a condus pentru scurt timp Telma TV iar din anul 2000 o alta televiziune privata, A1, i-a finantat si transmis o serie de desene animate având ca erou principal pe Petko.
Desenele animate impreuna cu caricaturile i-au adus lui Darko Marković 30 de premii si l-au propulsat ca una dintre cele mai mari personalitati ale culturii macedonene. Fiica sa, Afrodita Marković, i-a calcat pe urme devenind o cunoscuta autoare de desene animate.
FESTIVALUL ANIMATIEI MACEDONENE (23- 25 ianuarie 2012)
Program realizat in colaborare cu Cinemateca Macedoniei.
Luni 23 ianuarie
Ora 19.00
Program de desene animate de Darko Marković (51 minute)
Prezinta Mimi Gjorgjovska- Ilievska, directoarea Cinematecii Macedoniei.
Mâna/ Raka (1980, regia Darko Marković).
Medalia de Aur la Festivalul FYSDF de la Belgrad (1980) si premiile FIPRESCI si al juriului catolic la Oberhausen (1980)
O metafora a umanitatii si a energiei vitale pe muzica celebrei formatii Leb i sol.
Fatada/ Fasada (1996, regia Darko Marković)
Premiul Diogene de Aur pentru animatie la Festivalul IFF de la Drama (1997)
Primul film al lui Darko Marković dupa o intrerupere de 10 ani. O alegorie a unificarii uniformizatoare si a pluralitatii caci diferentele dau frumusete vietii.
Festival (1980, regia Darko Marković)
Premiul Trandafirul de Bronz pentru film TV de la Montreux (1982)
Marti 24 ianuarie
Ora 17.00
Program de desene animate de Darko Marković (51 minute)
Mâna/ Raka (1980, regia Darko Marković).
Fatada/ Fasada (1996, regia Darko Marković)
Festival (1980, regia Darko Marković)
Ora 19.00
6 reprezentanti ai animatiei macedonene (60 minute)
Rezistenta/ Otpor (1978, regia Boro Pejcinov)
Trei premii la Festivalul FYDSF de la Belgrad (1978), premii la Oberhasuen, Annecy si Cracovia
Ciocanul si cuiele devin eroi ai acestui desen animat. O metafora a consecventei si demnitatii.
Embrionul nr. M/ Embrio no. M (1971, regia Petar Gligorovski)
Premiu la Festivalul FYSDF de la Belgrad (1971).
O metafora a ideologiei si victimelor ei.
Apartamentul/ Apartman (1987, regia Afrodita Marković)
Medalia de aur la Festivalul FYSDF (1987) si marele premiu la Podgorita (1987)
O viziune ironica a vietii la comun.
Homo Ekranikus (1977, Delco Mihajlov)
Premiu special la Festivalul de la Bordigera (1977)
17 ipostaze care infatiseaza fascinatia televiziunii.
Succes/ Uspeh (1978, regia Delco Mihajlov)
O fabula despre relativitatea succesului, despre lupta de a ajunge in vârf si imposibilitatea de a ramâne sus.
Poveste de dragoste/ Liubovna prikazna (1982, regia Delco Mihajlov)
O ironie a societatii de consum in care abia dupa 17 secvente realizam cum este pacalit un client intr-un bar.
Homo Dogmatikus (1980, regia Delco Mihajlov)
O fabula despre creativitate si distrugere. Creatorul va continua sa incercve sa construiasca chiar si in inchisoare.
Afirmatie/ Afirmacija (1982, regia Delco Mihajlov)
Efortul si dorinta nu sunt garantii ale succesului…
Sfârsit/ Kraj (1995, regia Tonkica Mitrovska si Delco Mihajlov)
Povestea a doua masinarii e de fapt cea a oamenilor care le controleaza.
Adevarata poveste a lui Hansel si Gretel/ Vistinskata prikazna za Hansel i Gretel (2010, regia Goce Cvetanovski)
O lectura ironica a basmului cules de fratii Grimm.
Miercuri 25 ianuarie
Ora 19.00
6 reprezentanti ai animatiei macedonene (60 minute)
Rezistenta/ Otpor (1978, regia Boro Pejcinov)
Embrionul nr. M/ Embrio no. M (1971, regia Petar Gligorovski)
Apartamentul/ Apartman (1987, regia Afrodita Marković)
Homo Ekranikus (1977, Delco Mihajlov)
Succes/ Uspeh (1978, regia Delco Mihajlov)
Poveste de dragoste/ Liubovna prikazna (1982, regia Delco Mihajlov)
Homo Dogmatikus (1980, regia Delco Mihajlov)
Afirmatie/ Afirmacija (1982, regia Delco Mihajlov)
Efortul si dorinta nu sunt garantii ale succesului…
Sfârsit/ Kraj (1995, regia Tonkica Mitrovska si Delco Mihajlov)
Adevarata poveste a lui Hansel si Gretel/ Vistinskata prikazna za Hansel i Gretel (2010, regia Goce Cvetanovski)