Tema centrala a filmului lui Mirko Locatelli este adolescenta: feroce, cu toate ezitarile, ororile, spaimele, singuratatile si manevrele ei specifice. Supra-dozata cu taceri, contemplari si drame interioare à la fratii Dardenne si totusi injectata cu un strop din carnalitatea si machiavelismele marca Larry Clark. Povestea lui Valerio este un studiu sec, static, destul de pictural al alienarii adolescentine: segmentata in secvente repetitive (mic dejun-scoala-inot-cina-priviri furise aruncate in vestiarul baietilor), paupera in materie de dialoguri dar capabila sa bifeze teme sociale contemporane (violenta adolescentina, lipsa comunicarii in familie, stigmatizarea si excluderea specifice oricarei societati patriarhal-machiste).
Pentru un film in mare parte exasperant de liniar Il primo giorno d’inverno reuseste ceva paradoxal: o portetizare din exterior a victimei devenite tortionar care lasa un gust amar si o posibila dezbatere asupra statusului si naturii exacte a protagonistului. Care pare a dovedi ca unii misfits isi merita din plin marginalizarea.
articol publicat in APERITIFF, ziarul FESTIVALULUI INTERNATIONAL DE FILM TRANSILVANIA.