colectia Simon Spierer
[email protected]
11 decembrie este ziua vernisajului unei interesante expozitii de sculptura moderna si contemporana gazduita de MNAC. Elvetianul Simon Spierer a inceput sa colectioneze arta inca de prin anii ’50, arta oferindu-i un adevarat antidot capabil sa contrabalanseze ritmul unei lumi infernale – aceea a afacerilor – in care traia; la scurta vreme, capitalul acumulat i-a permis sa-si deschida, in Geneva, chiar si o galerie de arta, pentru a se implica mai apoi si in organizarea unei tabere de creatie la Boissano.
Nu exista foarte multe indicii care sa explice decizia lui brusca de a vinde colectia in favoarea unei selectii operate in sculptura secolului XX, cert este ca, la inceputul anilor ’80 s-a ivit cumva si ideea de "padure", cand au inceput sa fie achizitionate obiecte care sugerau verticalitatea. Donata in 2004 Muzeului de Arta din Darmstadt, colectia de sculptura a lui Simon Spierer cuprinde peste 40 de piese, expozitia "Padurea de sculpturi" fiind acum itinerata la Bucuresti, dupa o secventa de prezentare a ei la Atena si Sofia.
Lista artistilor este una cel putin atragatoare, punctele ei grele fiind date de Constantin Brancusi (Pasare in spatiu, 1927); Max Ernst (femeia cu jumatate de cap, 1938); Louise Bourgeois (Pilon, 1949); Jean Arp (Idol, 1950); Alberto Giacometti (Micul bust al lui Diego in varful coloanei, 1952); Max Bill (Suprafata nesfarsita sub forma de coloana, 1953/93); Barbara Hepworth (Sageata si cercul, 1973); Henri Moore (Figura trei sferturi / Linii, 1980) ori Daniel Spoerri (Licornul, 1991).