De Citit : Reviews

De ce ne plac vampirii? 9 lucruri care ii fac irezistibili

| 15 februarie

Am ajuns si in 2010, in era post Harry Potter – J.K. Rowling si-a sfarsit ultimul volum acum trei ani, in toiul noptii, intr-o camera de hotel din Londra. Transformersii sunt inca cool dar parca nu mai au puterea sa hipnotizele masele care merg la cinema. Am experimentat adanc magia si distopia si respiram constant o combinatie intre astea doua.
Sfarsitul lumii a trecut asa cum a venit, si oricat a aruncat Roland Emmerich in 2012 in joc toate dezastrele pe care si le-a putut imagina la o scara de zece ori mai mare decat ne-am fi putut noi imagina, parca The Day After Tomorrow ne-a ingrozit mai tare. In doi ani o sa fim chiar in 2012 si vom vedea atunci ce si cum, dar intre timp e momentul sa ne recunoastem pasiunile si obsesiile vechi de peste un secol.
Caci oricat de bigger and better se face cinema-ul, exista creaturi la care celuloidul nu va renunta niciodata si se va intoarce mereu si mereu.

Asa se face ca suntem in plina saga Twilight si ca True Blood ar putea deveni cel mai mare fenomen al culturii pop americane din anii 2000. Dupa nasterea apocaliptica pe celuloid in 1922 cu Nosferatu, eine Symphonie des Grauens, si boomul hollywoodian din anii ’30 si ’40 al lui Dracula, vampirul a coborat din prim plan doar pentru a impregna constant zonele obscure sau subterane ale cinemaului, vesnic existand in filme de serie B-Z sau tasnind la suprafata din cand in cand cu personaje cult. Cinema-ul se hraneste din vampiri la fel de demult ca vampirii din oameni. Asa ca apare intrebarea fireasca: Ce anume ne place atat de mult la vampiri?
Sex simbol
Dracula a devenit sex symbol in anii ’30 cand Todd Browning s-a folosit de sex-appealul si alura shakespeariana ale ungurului Bela Lugosi si de setea lui virila de afirmare la Hollywood. Peste noapte gaunosul bantuitor Nosferatu a fost inlocuit cu contele elegant, obisnuit cu lumina artificiala si blanda a candelabrelor de cristal si cu societatea posh new yorkeza. Browning nu i-a neglijat latura de freak a acestui personaj doar ca a intuit ca ar putea fi irezistibila. Nemurirea lui are ceva din destinul unui alchimist si de aceea damnarea sa e eroica si erotica. Actorii care l-au interpretat au fost sau au devenit sex simboluri. Bela a ramas toata viata prizonierul glamour-ului camp al lui Dracula. Christopher Lee i-a adus acestuia charisma sa intunecata, statura impunatoare si un autentic sange albastru caci mama sa a fost o contesa italiana si tatal colonel britanic. In general britanicii – vezi Stephen Moyer si Robert Pattison – exceleaza la capitolul sex appeal vampiric. Exceptii: Stuart Townsend, care e totusi irlandez, si care a fost o fata noua pentru Lestat in Queen of the Damned, film ultra-camp al lui Michael Rymer si o rara si deosebita placere vinovata; germanul Udo Kier in Blood for Dracula (1974), vampirii rusi din Night Watch si suedezul Alexander Skarsgard.

Fashion icon
Bela Lugosi a murit drapat in capa celebra. Mai exact asa a fost inmormantat, si moartea lui cinematografica tot asa a avut loc, in infamul dar iubitul film al lui Ed Wood, Plan 9 from Outer Space (1959) in care fusese adus in disperare, de umplutura, si unde capa unui Bela deja mort era purtata de un figurant si suprapusa peste utimele imagini ale batranului vampir. Insa lasand la o parte povestea si stereotipiile, vampirul e un look si un stil – gotic. Palid, drapat in negru, purtand jobene fantasmagorice, cu unghii vopsite in negru, existentialist, macabru si dantelat, stilul gotic e mereu exuberant, furnizand cinema-ului unele dintre cele mai reusite costume ale sale (vezi toate tinutele lui Gary Oldman in Dracula (Francis Ford Coppola, 1992), si intreaga lume a lui Tim Burton). Veselia morbida a goticului a impregnat ultimii 30 de ani din moda si a insufletit universul lui Anne Rice. Iar acum se ridica voci care condamna "proletarizarea" "vampirului nou", de tip Twilight si True Blood. Totusi cu capa sau fara, putine sunt momentele cand hainele n-au stat bine pe un vampir. Cele mai iconice tinute: Udo Kier drapat in matase neagra, pe genericul lui Blood for Dracula (in regia lui Paul Morrisey si produs de Andy Warhol, 1974) asezat in fata oglinzii, desenandu-si sprancele abia vizibile si vopsindu-si parul alb stralucitor; Sir Christopher Lee, artistocratic si brit cool cu un guler alb intotdeauna impecabil sub barbia patata de sange; Gary Oldman; trenciul de piele si ochelarii negri ai lui Blade care a venit primul, inaintea lui Neo; Eric din True Blood.
CITESTE MAI DEPARTE PE HBOCLUB.RO.