Sinucigasul, de Nicolai Erdman. Tin textul (in franceza) la dispozitia… ?
[email protected]
Este motivul pentru care acest text extraordinar al lui Nicolai Erdman, scris intre 1928 – 1931, care a avut 33 de repetitii sub bagheta lui Meyerhold si alte cateva tentative de a fi montat de-a lungul timpului, nu a putut fi citit/vazut de spectatori decat zeci de ani mai tarziu… Eu am vazut montarea de la Teatrul 13 din Paris, in regia si adaptarea tanarului Volodia Serre.
Lupta pentru viata a sinucigasului Semion Semionovici Podsekalnikov, de profesie somer care si-ar dori sa traiasca mai bine, a fost aplaudata indelung (contrar uzantelor) de cei circa 300 spectatori care au umplut, duminica 23 nov., ora 15.00 (sic !) acest teatru «de cartier». Montata ca un vodevil («sovietic», cum isi numeste spectacolul insusi regizorul), jucata excelent de niste tineri actori intre pe care incerc sa ii retin pentru a-i «urmari» in continuare, atat cat se poate, pe Alexandre Steiger (Podsekalnikov) si mai ales pe Olivier Balazuc (Aristarc Dominikovici Grand-Scoubik), am perceput piesa ca perfect actuala si continand un mesaj politic absolut valabil in lumea contemporana. Chiar strict contemporana, chiar strict din Romania – vezi «alegerile».
Lasati-ne in pace. Lasati-ne dracu’ in pace! Revolutia inseamna adevar, sau cel putin incercarea de aflare a adevarului. Contrarevolutia este insa sigur, minciuna care se opune. Sinucigasul este o extraordinara piesa politica revolutionara. Ceea ce, din nou, va doresc si dvs…