De Citit : Editoriale

„Cu cati de n se scrie cappuccino?”

| 27 ianuarie

Da, se vand prafuri in localurile cu fumuri!
www.textier.ro

Exista o strategie a marilor producatori de a-i face pe consumatorii foarte tineri sa se deprinda cu cafeaua, inca dinainte sa ajunga s-o bea de placere sau de narav, ca adultii. E deja o moda: moda pliculetelor colorate si a prafuletelor aromate, care trebuie doar amestecate cu apa calda si… gata bauturica aceea plina de sex-appeal si simpatie (basca un gust de laptisor dulce regresiv care ii alina pe micii consumeristi neintarcati).
Strategia spune clar (altfel nu si-ar copia-o multinationalele una de la alta peste umar): le amesteci gugustiucilor putin nes cu lapte praf, ciocolata si niscai E-uri aromate, le deserti in pliculete sclipicioase si le servesti cu multa reclama baltata pe posturile muzicale. Asta e socoteala de acasa. Cea din targ e insa asa: o mare parte din aceste "mix-uri” ajung in localuri cu pretentii, cu stele, cu adaos si cu "orchestra, frate". Aici ele devin ingredientul de baza, alaturi de apa fiarta, pentru jumatate de foaie de meniu. Cappuccino, moccaccino, irish coffee, caffelatte… – toate sunt gata ambalate sub forma de pulbere! Le arunci in cescuta, le dizolvi instant si le vinzi la un euro jumate manelistului care isi numara mataniile tolanit in fotoliu, cu coada ochiului spre oglinzile venetiene.
Da, se intampla in Bucuresti, in zone cu pretentii. Se intampla in tara, pe arii de proportii judetene. Rezultatul? Gulerele gri de la vanzari raporteaza cresteri pe categoria "prafulete adolescentine"; si stagnare, daca nu chiar scadere, la cafea. Noroc cu studiile, care redreseaza optimismul: generatia de mari cafegii e (inca) asteptata…