De Citit : Editoriale

Cismigiu, gradina privata

| 19 februarie

Un nou TUN pe Brezoianu
Sunt un adept al turnurilor in Bucuresti. Pam pam!!!
Dar nu magaoaiele alea de sticla ce pornesc din trotuar si care se sprijina pe cladiri interbelice! In niciun caz… Ce-i drept, cladirile inalte sunt o solutie pe care nu o poti ignora. Orasele sunt intr-o crestere de populatie exponentiala, existand chiar voci care afirma ca in 2050 concentratia populatiei din mediul urban va ajunge la 80 %. E clar, orasul nu se poate dezvolta doar pe orizontala. Uitati-va la ce se intampla in jurul Bucurestiului; in ultimii 5 ani, hectare intregi de paduri sau teren agricol s-au transformat in cartiere anapoda, cu foarte putine functiuni integrate, un fel de mari dormitoare urbane, lipsite de conectivitate sau viata comunitara. De aceea, recunosc: ne trebuie cladiri inalte. Si totusi, propunerile aparute in ultima vreme ca ciupercile ascund probleme majore. Ne-ar trebui niste criterii clare, asumate public de breasla de arhitecti. Dar pentru ca aceste criterii intarzie sa apara, se face uz de tot felul de tertipuri pentru impingerea proiectelor de tot felul. Blocul de la Cismigiu este un tun, nu un turn. Inghesuirea lui acolo, cat si transformarea Cismigiului in curtea sa din dos, intra in conflict cu interesul public. Referinta la exemplul de la New York, cu turnurile din jurul Hyde Park-ului, nu-i decat o gluma proasta la adresa noastra! Pai ia comparati dumneavoastra dimensiunile parcului newyorkez, de lume noua, cu Cismigiul nostru european. Brezoianu este una dintre putinele strazi din centru ce mai pastreaza un pic din „esenta“ de Bucuresti. Ce face Bucurestiul unic sunt casele din Brezoianu si felul in care acestea imbraca parcul. Brezoianu este un bun al orasului. Respectati-l. Sau faceti-va afacerile in alta parte… a Bucurestiului, desigur.