De Citit : Editoriale

Bucuresti, mon amour

| 12 martie

Pentru mine

Or mai fi cateva zile friguroase, dar copacii au facut cu mana. Sunt infloriti, agitandu-si petalele ca pe niste pasari vesele. E primavara. Miroase. Da, miros si florile dar miroase si ea insasi. E o simfonie olfactiva simpla dar completa. Si e mult verde peste tot. O schimbare grandioasa de la griul zapezii murdarite.
Cum fiecare plecare in concediu iti aduce alte vacante in minte, asa si primavara, la fiecare venire a ei aduce si amintirile altor dimineti de aprilie. Sperantele de indragostire la vreo terasa, promisiunile de dieta pentru vara, asteptarea nerabdatoare a unui ten perfect, a unui concediu in sfarsit liber de alte munci, ti-aduci aminte de toate. Si niciodata nu o sa fie totul cum trebuie. Poate doar cand vine primavara, acele trei zile. Dar cu toate astea, nevrozele si depresiile se curma. Viata devine un motiv de trait in sine. Femeile isi arata pulpele, unele deja bronzate atent intre patru pereti. Nu mai banuiesti corpurile prin haine ci invers. Parul lung e liber prin vant, in sfarsit, dupa hibernarea de prin animale raposate. Terasele sunt deschise si tolerante pana la ore tarzii, iar pe trotuarele de noapte pasii suna altfel.
Iar pietele sunt de paradis. Loboda, leustean, untisor, stevie, spanac, mi se par toate magice ca niste ingrediente alchimice. Ma invart printre ele si imi vine sa spun ca n-am mai vazut atata viata de cand mama natura m-a facut vanator-culegator. Sunt fan primavara.