In anul 1 d.Hr. nu se descoperisera foarte multe lucruri. Scenariile inteligente si amuzante erau unul dintre ele. Unii, se pare, nu le-au descoperit nici pana in ziua de astazi. Ca urmare, vizionarea filmului Year One trebuie sa porneasca de la aceasta premisa. Jack Black si Michael Cera apar, aparent fara voia lor, intr-o comedie mult sub calificativul “slaba”, in care nu isi dau deloc silinta sa ne faca sa radem. Ba mai mult, fac tot posibilul sa se arate ei insisi mai plictisiti de propriile poante decat spectatorii. Ce rezulta? Vreo ora si jumatate de glume din seria “iti arat degetul si tu razi”, umor centrat in jurul aparatelor reproducatoare si excretoare si cateva scene menite sa va intoarca stomacul pe dos.
Meet Your Ancestors. Evolution Beging.
Year One este o comedie/ parodie biblico-preistorica, care incearca fara prea mult succes sa amestece scene care parodiaza Vechiul Testament – Cain si Abel, Isaac si Abraham – si viata oamenilor preistorici. Pentru cei care au vazut comedia lui Mel Brooks in 1981 – History of the World: Part 1, cam acesta este genul. Din pacate, Year One este mult mai putin reusita decat vechea parodie
In Year One, cele doua personaje principale, Zed (interpretat de Jack Black) si Oh (interpretat de Michael Cera) sunt inadaptatii tribului lor. Zed este cel mai slab vanator din trib, in timp ce Oh este un culegator care nu reuseste sa se integreze. Mai mult decat atat, ei nu reusesc sa intre in voia celor doua femei pe care le plac – Maya a lui Zed si Eema a lui Oh.
Prin urmare, Zed decide sa guste din Fructul Interzis, sperand ca asa va capata intelepciunea suprema, va intelege mai multe lucruri si va putea sa capate glorie si iubirea Mayei. Rezultatul este insa unul diferit, si anume, este izgonit din trib, impreuna cu Oh, banuit ca este complicele lui. Ceea ce urmeaza sunt aventurile celor 2 hoinari in vremurile imemoriale ale Vechiului Testament si interactiunea lor cu diferite evenimente biblice aleatoare.
Year One ia ad-literam ideea de “umor demn de oamenii cavernelor”
Ceea ce isi propunea Year One sa fie era un film teribil de amuzant si plin de umor ireverentios, care sa atraga publicul in salile de cinema pentru o portie zdravana de ras si aiureala. Vrea sa parodieze 10,000 BC, 300, Apocalypto si alte filme de acest gen. Din pacate, insa, esueaza lamentabil in aceasta misiune, reusind in schimb doar sa ne scarbeasca iremedial cu cateva scene pline de excremente si secretii, sa ne smulga cate un zambet fugitiv si sa ne tina intr-o permanenta stare de asteptare. De ce asteptare? Pentru ca speram sincer sa urmeze ceva de ras. Ne dorim sa apara acel moment amuzant, radem la toate prostiile, la toate replicile rasuflate in cautare distractiei si aceasta nu doar intarzie sa apara, ci chiar anuleaza total intalnirea cu noi. Poate alta data, nu la Year One.
Chiar daca cei 2 actori principali sunt amandoi de sex masculin, o usoara compatibilitate intre ei si stilurile lor de joc ar fi fost necesara. Din pacate insa, nu exista sub nicio forma. Jack Black era de obicei funny, chiar daca unii l-ar numi scarbos sau exagerat. Michael Cera are un stil propriu de umor subtil si joc naiv care l-a propulsat pana acum pe locuri de cinste in preferintele publicului. Amintiti-va doar rolul sau dulce din Juno. In Year One, ambii actori au frana trasa. Michael Cera pare timid, impiedicat, plictisit, pe cand Jack Black pare indiferent si picat din cer in comedia in care este prezentat cap de afis.
Ca sa mai condimenteze putin acest esec, in distributia Year One sunt prezente numeroase aparitii biblice picante, jucate de actori ca Oliver Platt, David Cross, Hank Azaria (pe care l-am vazut recent in Night at the Museum 2: Battle of the Smithsonian), Juno Temple, Olivia Wilde si Christopher Mintz-Plasse. Nu imi dau seama sincer cum a aterizat un comedian si actor atat de bun ca Oliver Platt in aceasta productie de prost gust, dar banuiesc ca banii sunt si ei un raspuns.
Raspunzator de regia si scenariu acestei pseudo-comedii este Harold Ramis, cel care a scris si regizat in trecut comediile de succes Groundhog Day(1993), Analyze This (1999) si Analyze That(2002). Nu ma declar fan absolut al nici uneia dintre aceste 3 pelicule, dar pot spune cu mana pe inima ca sunt incomparabile cu recentul esec Year One. Voi incerca sa nu imi schimb complet opinia despre Ramis dupa acest Year One si ii voi mai da o sansa. Dar personal imi pun foarte multe intrebari.
Nu voi uita sa mentionez ca producatorul Year One este, in mod total surprinzator Judd Apatow, cel care a produs si Funny People, Pineapple Express, Forgetting Sarah Marshall, Knocked Up sau The 40 Year Old Virgin. Apatow a adus clar un mare vot de incredere Year One si a adus publicul in salile de cinema, dar pe de alta parte, tocmai prezenta producatorului de succes pe afis a fost si cel care a produs cea mai mare dezamagire. Ce s-a intamplat cu Apatow? Si-a pierdut indemanarea? Eu una inca mai sper ca a fost doar un accident.
Ce spun criticii despre Year One?
Ca sa fiu politicoasa, voi spune ca review-urile filmului Year One au fost predominant nefavorabile. Este totusi foarte putin spus.
Roger Ebert de la Chicago Sun-Times spune ca ii pare sincer rau pentru Harold Ramis ca i s-a intamplat nefericitul eveniment intitulat Year One, care nu este nimic mai mult decat o experienta neplacuta pentru cinefili, in care pare ca nici macar actorii nu au reusit sa se distreze.
Claudia Puig de la USA Today este mai drastica spunand ca, desi filmul este interzis sub varsta de 13 ani, nimeni peste 16 ani nu ar trebui sa isi bata capul vizionand acest film. Umorul din Year One, spune Puig, este concentrat exclusiv asupra functiilor aparatelor reproducatoare si excretoare si este de obicei lipsit de orice urma de inteligenta.
Matt Pais de la Chicago Tribune este ca de obicei teribil de amuzant. Pais spune ca si-a dat seama de abia dupa ce a vizionat Year One ca poantele bune au fost descoperite abia in Year Two.
Pentru alte pareri, incercati si pe FilmBlog, CineBlog, FilmeTari (Floryan, ca de obicei, vede partea plina a paharului) si Metropotam.
Verdictul Raluk.ro
Year One este un film care trebuie cu orice pret ocolit, daca nu cumva doriti sa va schimbati pe vecie parerea despre Jack Black si Michael Cera. Pentru voi, cei care credeti ca mai exista si umor de calitate, vizionarea Year One nu va va aduce decat un argument in minus si cateva minute (nu cred sa rezistati la toate cele 100) de chin.
CoolRank: 3.5/10
– atmosfera & entertainment: 3/10
– regie: 4/10
– actori: 4/10
– scenariu: 3/10
– montaj: 5.5/10
Nota IMDb: 5.1/10
Articol publicat pe Raluk.ro.