De Citit : Reviews

Spectacol de UNITER, actori de Oscar

| 30 martie

In cadrul Festivalului de teatru Reflex de la Sfantu-Gheorghe s-a jucat si spectacolul „Ivonna, principesa Burgundiei“ de Witold Gombrowicz, in regia lui Laszlo Bocsardi, montare care a acumulat anul acesta cinci nominalizari la UNITER.
Montat la Teatrul „Tamasi Aron“ din Sfantu-Gheorghe, „Ivonna, principesa Burgundiei“ a fost nominalizat la UNITER pentru Cel mai bun spectacol, regie, scenografie, actor principal si actor in rol secundar.

Actiunea se petrece la curtea regelui Burgundiei, un rege circar si ticalos, pasionat mai mult de violuri decat de problemele patriei sale. Adevaratul domnitor este insa sambelanul, o figura diabolica si totusi seducatoare, care le stie tuturor tainele si tine totul sub control. El se insinueaza nevazut si neauzit ca o reptila in viata tuturor si are rezolvari dintre cele mai dracesti la toate problemele, fie ele de stat sau private.
Regele mai poseda o regina, care scrie pe furis versuri proaste, si un print blond cu ochi albastri, desprins din „manualele“ de feti-frumosi, a carui mana o vizeaza toate tinerele de la curte. In aceasta cloaca cu personaje autosuficiente apare de nicaieri o faptura ciudata, o femeie de o uratenie de nedescris, care raspunde la numele de Ivonna si pe care, pentru a se amuza, printul Filip o prezinta tuturor drept logodnica lui. In modul cel mai ciudat cu putinta, in preajma ei, cei de la curte incep sa spuna fara sa vrea adevarul, marturisindu-si pacatele ca la spovedanie. Singurul imun ramane sambelanul. Pentru ca nu mai suporta sa se vada in oglinda acelui chip hidos, toti curtenii, in frunte cu printul Filip, planuiesc sa o omoare.

Textul magistral al lui Gombrowicz, care vorbeste despre putere, adevar si despre puterea adevarului, a fost excelent pus in scena de Laszlo Bocsardi. In impresionanta scenografie a lui Jozsef Bartha, in mijlocul scenei troneaza o groapa cu noroi. Din acel namol apare, ca o creatura subpamanteana, murdara din cap pana-n picioare, Ivonna. Ea incepe sa imprastie cu migala si cu atentie namol pe lambriurile elegante din sala tronului. In groapa cu noroi aveau sa se „imbaieze“ cu frenezie si printul, si regele, si regina, atrasi, ca de o forta telurica, spre mizerie. In tot acest timp, sambelanul ii urmareste pe toti cu o camera de luat vederi, fiind ochiul de Big Brother care nu lasa nescotocit nici un coltisor, oricat de intim. Actorii fac unele dintre cele mai bune partituri vazute in ultimii ani pe o scena romaneasca. In primul rand, nominalizatii la UNITER, Palfy Tibor, omnipotentul sambelan, si Laszlo Matray, alintatul print. Palfy si-a creat un personaj alunecos, care vorbeste mai mult in soapta, in fraze usor cantate, ca vrajile unui saman. Laszlo Matray, in rolul printului Filip, este si el extraordinar – un adolescent nazuros, frumos ca o cadra, dar dezgustator, deopotriva, prin faptul ca traieste cu impresia ca lui i se permite orice, mergand cu testarea puterii sale pana in panzele albe, indiferent daca asta duce la distrugerea si chiar la moartea „jucariilor“ sale umane. Gizella Kicsid este tulburatoare in rolul Ivonnei, actrita folosindu-si ca forme de limbaj trupul, care se „imputineaza“ parca cu fiecare noua jignire care-i este scuipata in fata, si ochii care privesc lumea cu disperarea, groaza si lipsa de incredere ale unui animal haituit.

Citeste AICI continuarea articolului semnat de Gabriela Lupu si publicat pe www.cotidianul.ro .