job-ul anului 2012
De multe ori, nici nu-ti aduci aminte daca e barbat sau femeie. Uneori e un mijlocitor intre tine si marfa, alteori intre tine si facturi, alteori e un bancomat uman. Nici el sau ea nu-ti vor retine chipul. Prin fata lor se perinda zilnic sute de oameni. Prin mainile lor se perinda zilnic sume enorme. De meseria lor e atasat verbul “a incasa”. Si asta fac: incaseaza. Nu cred ca exista vreun copil care, intrebat ce vrea sa se faca cand va fi mare va raspunde “casier”. Ma trezesc uneori ca descriu in termeni apocaliptici meseriile altora pentru ca, imaginandu-mi doar ca as fi in locul lor, simt instantaneu un nod in gat. Cand scriu “nu cred ca exista vreun copil care, intrebat ce vrea sa se faca cand va fi mare va raspunde “casier” aberez, pentru ca n-am de unde sa stiu ce spun copiii in asemenea situatii. Stiu insa ca datele publicate de ejobs arata ca, in 2012, cel mai solicitat job din Romania a fost cel de casier. Mai solicitat decat cel de Operator Agentie Pariuri Sportive si Reprezentant Achizitii si Relatii Clienti.
Mai stiu despre mine ca sant apucat de varii anxietati de cate ori ma imaginez in posturi pentru care nu sant apt, ceea ce nu ma impiedica sa nu continui sa o fac. Incercand sa prelucrez o informatie cu continut economic si social cu scopul de a umple o pagina goala nu ma pot abtine sa nu scot la vedere temerile personale. Pentru ca din acest motiv am ajuns sa scriu editoriale, pentru a da o interpretare personala si umorala unor evenimente care se desfasoara in jurul meu, jurul apropiat sau indepartat. Continuand sa desfac firul in patru, pentru ca, spre deosebire de un casier, imi inchipui ca am mai mult timp pentru aceasta indeletnicire, ajung la ceea ce cred ca ar fi esenta job-ului meu: sa incep pagini goale cu propozitia “Ma intreb daca…” sau, cand sant bine dispus, cu “Ce-ar fi daca…”