O vacanta placuta cu un roman placut.
Matilde Asensi, Ultimul Cato, Editura Humanitas, traducere din limba spaniola de Dragos Cojocaru si Alina Titei. In 1980, cand a publicat romanul Numele trandafirului, Umberto Eco a lansat si o moda, cea a romanului detectivistic imbibat cu tot felul de informatii culturale. Astfel cititorul avea impresia ca nu isi pierde vremea citind o carte de aventuri pur si simplu, ci ca citind se si cultiva. Moda a prins si o multime de autori, de la spaniolul Arturo Pérez-Reverte la americanul Dan Brown, s-au apucat sa scrie pe banda rulanta astfel de romane.
Ultimul Cato al Matildei Arseni e si el un roman de aventuri cu multa informatie culturala. Sora Ottavia Salina, doctor in paleografie (studiul textelor vechi) si istoria artei, este sefa de sectie in Arhiva Secreta a Vaticanului. Superiorii ei o pun sa cerceteze niste poze in care aparea un barbat mort tatuat cu mai multe cruci si litere. Este ajutata in munca ei de Kaspar Glauser-Röist, un munte de om, capitan in garda elvetiana a Vaticanului. Capitanul are studii filologice si este specialist in Dante. Pe la pagina 70 a romanului, celor doi li se arata arheologul Farag Boswell, un copt catolic din Egipt. Cei doi barbati reusesc sa fure de la manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai un codex foarte vechi si aproape in intregime sters, dar stiinta isi spune ultimul cuvant si codexul, scris in greaca bizantina, este citit de sora Ottavia. Asa aflam si noi ca in anul 341 dupa Christos niste calugari de la manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai fondasera Fratia Pazitorii Crucii (Staurofilakes in greaca), care, asa cum le spune si numele, erau obligati sa pazeasca Sfanta Cruce pe care fusese rastignit Christos.
Romanul de abia acum incepe. Lectura placuta!