Am constatat cu tristete ca in ultima vreme nu se mai vorbeste despre arici. Ariciul este un animal cu un statut special in folclorul romanesc, un adevarat brand. E socotit a fi o fiinta inteleapta, careia Dumnezeu ii cere sfatul sau ajutorul, dupa cum ne dam seama din urmatorul text: "Merge Dumnezeu la arici si-l intreaba: ‘Ei, cum iti pare, am facut frumos pamantul?’ Sau "Atunci Dumnezeu si-a adus aminte ca mos-arici e infundat al cioarelor si are multa pricepere la cap" (T. Brill, 1981, pag. 196, apud Coman, Bestiar Mitologic romanesc, 1996, pag. 86). Relatia ariciului cu Dumnezeu este de egalitate, de "fartati": „Ce om si Dumnezeu asta! Cum de nu i-o fi dat in gand sa faca dealuri si munti din pamantul care i-a ramas… (T. Pamfile, 1913, pag. 33, apud Coman, Bestiar Mitologic romanesc, 1996, pag. 86). In unele legende legate de facerea lumii, Dumnezeu, aflat in impas, trimite soli pentru a implora ajutorul ariciului. Ariciul este precursorul inteleptului la care apeleaza regii in situatii de cumpana. Poate fi socotit prototipul savantului genial si un pic nebun, timid, distrat si stangaci, tipologie batuta in nituri de filmele hollywoodiene. „Stangacia“ ariciului este des intalnita in legende si speculata de gandirea populara: „Ariciul s-a-nfiorat de fata Domnului, a scapat un ghem din mana: din asta pricina, pamantul, din lat si ses cum era sa fie, s-a scovardit si s-a prefacut in malusteanuri, vai, vagauni, colnice, piscuri, munti, rapi, matci“. Daca aici intalnim o tema cosmogonica, in alte doua legende se explica prin stangacie infatisarea ariciului – ariciul varsa niste oua, Dumnezeu il cearta si el se zgarceste de rusine, iar din alta aflam cum este explicata prezenta tepilor: ariciul cauta insecte si, trecand printr-o vie a daramat toti aracii, astfel ca a fost blestemat sa ii poarte in spinare. Tocmai asta il face pe arici foarte tare. Mai multe despre arici intr-un text viitor. Sau mai bine nu.
www.ublog.ro