De Citit : Editoriale

Tare computerul asta!

| 04 iulie

Arta generata de cipuri

E in stare un computer sa ne emotioneze, sa aiba trairi artistice? Intrebarea poate parea sugubeata, venita dintr-o zona de SF dubios. Insa e generata de un eveniment care – scuzati vorbele mari – va intra in istoria civilizatiei digitale. Luni seara a fost transmis in direct, via Internet, de la Universitatea din Malaga, un concert sustinut de celebra London Symphony Orchestra. Partitura interpretata nu este creatia unui om, ci a unor computere animate de un soft de compozitie muzicala numit Iamus. (Simpatica denumire, Iamus fiind in mitologia antica un zeu capabil sa inteleaga limba pasarilor si fiul lui Apollo.) La prima vedere, nimic iesit din comun. Orice pusti din lumea asta s-a jucat de-a muzicianul pe computer sau pe telefon, cu ajutorul unor programe de compozitie. Plus ca nu mai exista melodie pe care sa o ascultam si care sa nu fie trecuta, spre prelucrare, prin computer.
Exceptia concertului din Malaga consta in faptul ca niciun om nu a intervenit in niciun fel in munca de creatie a computerului. Cand acesta a anuntat "finish", partiturile au fost printate si inmanate London Symphony Orchestra spre interpretare. Muzica generata exclusiv de computer a fost asadar considerata suficient de buna pentru a intra in repertoriul unei filarmonici de exceptie. Soft-ul a compus pe principiul biologic al evolutiei: a pornit de la compozitia unor bucati muzicale simple pe care le-a elaborat apoi intr-o lucrare sofisticata.
Asa, si…? – veti spune poate. Mie intamplarea mi se pare relevanta pentru lumea in care vom trai. De pilda, cred ca generatia viitoare va avea dilemele urmatoare: sa-mi cumpar haine croite de un designer-om sau unele mai ieftine create de computer? Sa citesc romanul scriitorului X sau prozele acelea scrise de calculator? Sa vad filmul acela cu actori-oameni sau cu actori artificiali generati de un software grafic? Alegerea va fi grea.