You really pay it forward
E destul de bine. E gestul de tine. E restul de sine. E testul de mine. Sa dai inainte. Sa oferi fara sa stii, sau sa vezi, ce se va intampla cu ofranda, cum va fi primita.
Am auzit despre Suspended Coffee acum cateva zile. Cineva cumpara o cafea. Dar vrea sa faca si una cadou. Este inregistrat. Daca n-ai bani in ziua aceea, sau pur si simplu vrei sa iti bei latte-le cu bunavointa cuiva cu tot, ceri a suspended coffee. Nu stiu daca si cate cafele in asteptare sunt, dar gestul in sine mi se pare simpatic.
Prima oara m-a dus gandul la Pay It Forward, filmul in care pustiul jucat de Haley Joel Osment formuleaza ideea geniala de-a face un bine, cerand nu rasplata ci postplata. Adica cel caruia i se face nu da nimic inapoi, ci inainte, un bine facut altor trei oameni. Un fel de Caritas al bunatatii care, teoretic cel putin, nu ar fi trebuit sa moara niciodata. Am facut si eu asta, in momente de grandomanie. “Nu-mi trebuie nimic, faceti un bine, cuiva, odata”. Si chiar daca a facut sau nu, ideea de-a pune umarul la bunavointa lumii mi s-a parut fericita.
Suspended coffee are ceva din Pay It Forward dar cana ramane umpluta cu un oarecare hedonism. Pana la urma daruiesti o cafea care face lumea mai buna doar pentru o inghititura sau doua. Dar cineva a venit cu inca o idee.
Suspended Book. Cum ar fi daca intr-o zi, cand ti-au ramas si ceva bani de pe un proiect special, iti vine sa faci cadou o carte? Anonim. Indiferent cui. Ai arunca de fapt graunte de adevar in calea necunoscutilor. De saptamana trecuta se poate face la mai multe librarii. Aici se va vedea cine vrea sa-i convinga pe altii si nu pe sine.
You can handle the truth!