I-a facut pe oameni sa danseze in cei mai grei ani ai istoriei.
A adus jazzul in Romania. A declansat primul curent tineresc de la noi. A platit cu libertatea sa – libertatea noastra de a ne zbantui si de a pocni din degete. Cine a apucat sa-l asculte batand la tobe il considera pe Malagamba cel mai bun baterist roman din istorie. Se stie cert ca Sergiu „Serghei“ Malagamba a fost in interbelic un pionier al jazzului in Romania; ca, in anii ‘40 a lansat un dans care ii purta numele; si ca, dupa razboi, a condus primul big-band romanesc. Percutionist virtuoz, compozitor, aranjor, dirijor, showman, mentor al multor muzicieni de ieri si azi, „Omul-Orchestra“ Malagamba a marcat, decenii la rand, ritmul Bucurestiului. A fost un dandy. Ii placea sa se imbrace spilcuit, ostentativ, poate provocator. Prin indrazneala croielilor si a combinatiilor de culori, a anticipat si a influentat gustul epocii. In Bucurestii anilor ’40, Malagamba a fost trendsetter-ul absolut. Stilul sau de vestimentatie si tunsoare a fost adoptat intai de membrii orchestrei; preluat apoi de impatimitii jazzului; pentru ca, in cele din urma, sa se raspandeasca in randul tinerilor, care aveau sa fie numiti malagambisti. Cu atitudinea sa rebela, Sergiu Malagamba a pus pe jar doua dictaturi la rand. A fost intemnitat de regimul Antonescu, pentru vina de a fi promovat o „muzica straina spiritului romanesc“ si de a fi „smintit tineretul“ cu moda sa „degenerata“. Zeci de alti tineri au fost inchisi sub acuzatia de a fi aderat la „miscarea lui Malagamba“. Acest episod ilegalist „i-a adus puncte“ lui Malagamba dupa ’47: in prima instanta, comunistii l-au apreciat ca antifascist. Muzica lui insa prea „duhnea a decadenta occidentala“! Avea sa fie arestat din nou in anii ’60, pentru ca frecventa cetateni americani (in tentativa de a-si procura discuri de jazz). Mereu in raspar, mereu incomod, Malagamba a fost un oponent – poate cu, poate fara voie – al impilarii politice de orice culoare. Gesturile si gusturile sale au inspirat si au generat, daca nu un mare val de revolta, un militantism al normalitatii; o miscare a spiritului liber, nesupus.