De Citit : Editoriale

Scripta manent

| 17 iunie

Internetul are o pasiune parsiva: arhiveaza tot

O prietena jurnalista aflata in vizita la New York s-a dus la consulatul Canadei sa ceara viza pentru aceasta tara, iar functionarii de acolo au descoperit, dupa o sumara cautare pe Google, ca afirmase candva, intr-un editorial, cum ca planuieste sa plece definitiv din Romania. A trebuit sa duca multa munca de lamurire pentru a-i convinge ca intre timp renuntase la ideea de a emigra.

O angajata dintr-o tara occidentala si-a pierdut locul de munca dupa ce si-a criticat seful pe MySpace intr-o discutie pe care o credea „privata“, iar insusi procurorul general al statului Utah a avut probleme scapand informatii confidentiale pe Twitter dintr-o eroare banala: a incurcat se pare butonul „direct message“ cu cel de „update“. Web-ul construieste fiecaruia dintre noi inca o identitate, digitala. Cam orice activitate online lasa urme. Iar internetul si Google au o memorie fantastica. Indosariaza tot, pentru foarte multi ani, si informatiile despre noi devin publice, accesibile oricand.

In tarile in care internetul pe telefonul mobil este raspandit, oamenii s-au obisnuit deja ca atunci cand cunosc o persoana noua sa se retraga la un moment dat si sa dea o cautare pe Google pentru a o „verifica“. Asta daca nu cumva au facut-o inainte de intalnire. Este uimitor totusi de cata candoare dau dovada multi dintre noi: desi folosesc un canal prin excelenta public (internetul), ale carui setari de intimitate sunt mai mult decat vulnerabile, renunta inexplicabil si foarte des la orice inhibitie cand se asaza in fata computerului. Asa ca fiti intelepti in privinta vorbelor pe care le aruncati pe messenger, in retele sociale sau pe forumuri. In foarte multe cazuri, raman undeva intr-un server, iar cine stie sa le caute, le gaseste.

Chiar si dupa multi ani.