De Citit : Editoriale

Rade rid de ridarea generala

| 23 septembrie

In vazul tuturor.

Acesta e un rid. Ha. (Spre noi) L-am reperat, nu-mi scapa nimic. (Usurat) Gata, am cercetat cu atentie celelalte locuri plus orizontul apropiat si nu mai e alt pericol. Asta e singurul. Dar ce perfid dom’le, ce perfid. Se amestecase cu un snop de riduri de expresie si cu grimase impletite cu strambaturi, totul in miezul unui hohot de ras la o intalnire inopinata cu prietenii si credea ca n-o sa dau peste el asa camuflat. Ca o sa ma inunde linistea aia din “alo, alo, romani, stati linistiti“ sau din “dormi linistit, fenei vegheaza“. Si ar fi reusit, da. Dar a facut o greseala. (Spre oglinda) Ai auzit, ba, ridule fraier, ai facut o greseala fatala: ai aparut in toate ipostazele. Ai vrut sa fii tu omniprezent, te-ai vrut vedeta, nu va mai satura Dumnezeu de vedetismele astea sau vedetismuri, cum s-o zice.

Ei bine, afla ca nu se poate, trebuie sa alegi. Ori apari la veselie, la cascada de hohote de ras, ori la incruntare, ingandurare, nacajire, chestii de gen. Adica ce-i aia sa apari si colo si colo? Nu se poate. Vorba aia, si soarele a ales. Apare ziua, si-a impartit parcela cu sora-sa luna si gata, pace.

Ce exemplu mai bun vrei. Toti alegem. (Spre noi). Asta i-o spun lui, sa nu apuce sa capete incredere in el, ca cine stie, ii vine ideea sa se inmulteasca si parca n-as vrea sa va vad fara puteri si tarsaidu-va picioarele fuga-fuga sa ascundeti fata botita. I-o spun lui. Ca e clar ca noi nu alegem nimic, luam ce ni se da. Inghitim tot ce-i in televizor, hapaim lacomi orice e legat de politica, ascultam ce ne pun ei la radio ca sa-si ia niste bani. (Luand hotararea) Am sa-l distrug. Cu toxina de-aia cu bot. Botulinica. Ar mai fi solutia sa-l netezesc facand lucrurile frumoase in jur. Scartz. E greu. (Ridica sprancenele mefistofelic). Hai cu toxina. Pac. Nu-i asa ca parem tineri si fericiti?