De Citit : Editoriale

Jos mafia din bucatarie

| 07 octombrie

In restaurantele cu specific italian au loc zilnic oribile crime.

In rubrica de fata am aratat cum se recunoaste un cappuccino autentic ori o adevarata pasta carbonara (care ar trebui sa semene mai degraba cu macaroanele cu branza ale copilariei decat cu zeama-lunga care cu nesimtire ni se factureaza sub acest nume).

Am dezvaluit greselile cele mai flagrante in pregatirea cafelei, comise de proprietarii de localuri care se straduie sa investeasca in espresoare scumpe, ca apoi sa le strice, din necunoastere, inca de la prima cafea (care iese mizerabil). Am deplans imputinarea localurilor in care putem bea o buna cafea balcanica, la ibric… ca sa nu zic la nisip! Am semnalat noul fenomen, nu tocmai linistitor, al servirii ciorbei de burta cu otet balsamic. La cata vanzoleala e azi intre Romania si Italia, ai zice ca aceste tipsuri culinare incep a fi tot mai cunoscute. Realitatea – vai – ne dezminte. Inainte de a inchide complet dosarul crimelor gastronomice pe filiera italiana, as mai avea cateva mituri de daramat. Asadar! Nu exista spaghete milaneze (cel putin nu in mod traditional… si nu in Italia). Din Milano ar fi cel mult gnocchi cu dovleac, care seamana mai degraba cu galustile noastre decat cu pastele propriu-zise.

Ce ni se serveste azi sub acest nume e o inventie care ar trebui interzisa. Nu exista tiramisu cu altfel de blat decat piscoturi si alta crema decat mascarpone (ii poti inlocui cafeaua cu alt lichid de insiropare, dar asta e deja o libertate excesiva). Nu exista sorbetto lichid sau continand lapte (nu pe continentul nostru); iar, daca te bantuie extrema fantezie de a-i adauga alcool, binevoieste sa-ti avertizezi musteriii.