De Citit : Editoriale

Dylan. Bob Dylan

| 01 noiembrie

Daca n-a ajuns el la noi, au ajuns ai nostri la el

Concertul e anuntat la Brixton Academy, un spatiu de concert din sudul Londrei. Pe vremuri, pe cand Bob ajunsese sa can­te pentru prima oara la Londra, cartierul o fi fost OK. Poate ca de-aia a insistat sa cante, dupa atatia ani, taman aici. Azi locul e rau famat. Oamenii povestesc ca in timp ce stai la coada la intrarea in sala poti asista la furtul propriei masini. E coada mai mare pentru ca si controlul la accesul in sala e mai sever. Dar nu suficient de sever pentru zona: la un concert de rap s-au tras in sala doua focuri de arma; n-a fost nimeni ranit, dar concertul a fost oprit si sala evacuata. La concertul lui Bob, desi Ducu (prietenul si colegul meu pe vremea cand lucram la acelasi saptamanal) a ajuns cu vreo jumate de ora mai devreme, sala era deja un teren de noroi de bere + cereale. Fiind vorba despre Bob, media de varsta a publicului depasise binisor 40 de ani. Iar cum florile cresc in iarba, si in sala inflorisera zam­be­te pe multe fete. Un zambitor din asta l-a oprit pe Ducu si l-a intrebat daca nu vrea sa cumpere 2 bilete la concert. Intrebarea a sunat banal, dar pentru prietenul meu a fost stupefianta pentru ca el era deja in sala. Insa nu hasisul a derutat publicul in timpul con­certului: Bob s-a asezat la clape si nu s-a clintit pana la final, a mormait niste chestii ininteligibile; restul a facut tru­pa; n-a avut in play-list nici un cantec dintre cele foarte cunoscute. Apara­to­rii lui au spus ca asta-i o boala veche a unui geniu al creatiei muzicale: obsedat sa nu se repete, si-a rescris in alt registru multe cantece; in unele concerte a incercat sa vina numai cu compozitii noi. Dar oricum o-ntorci, trebuie sa alegi daca mergi la concertul unui idol care la 70 de ani reuseste sa stea in picioare nesprijinit sau mergi ca sa asculti muzica. Ducu a fost la Brixton in 2005. Dylan o sa vina la Bucu­resti mai tarziu. Eu merg la Green.