Sa fii rus nu-i chiar de lepadat.
Tom Rob Smith, Copilul 44, Editura Paralela 45, traducere din limba engleza de Doru Castaian. Leo Stepanovici Demidov, ofiter al MGB (viitorul KGB) executa fara sa clipeasca ordinele absurde pe care le primeste de la superiori (actiunea romanului se petrece in iarna lui ’53, deci cu doua luni inainte de moartea lui Stalin). Asta pana in ziua cand i se ordona sa-si cerceteze nevasta, care era invinuita de spionaj. In final refuza s-o acuze si este mutat disciplinar, cu nevasta cu tot, intr-un orasel din Siberia, pe post de militian. Asa isi descopera vocatia de criminalist, si incepe o ancheta destul de ciudata, deoarece in URSS-ul acelor ani, in patria socialismului, crima era foarte greu recunoscuta oficial. Un criminal in serie, care omora copii si le scotea stomacul, intra in atentia lui. Treptat ne dam seama ca foametea la care fusese supusa Ucraina, incepand de prin 1928, din ordinul lui Stalin, sta la originea crimelor in serie. Cartea e alert scrisa pentru un debutant, cum e englezul nostru, Smith, dar, pe alocuri, se simte ca englezul nu e rus si ca n-a trait pe pielea lui experientele comuniste. Se poate citi, totusi.
Arkadi si Boris Strugatki, Un miliard de ani pana la sfarsitul lumii, Editura Paralela 45, traducere din limba rusa de Valerian Stoicescu. Fratii Strugatki sunt destul de cunoscuti pentru a nu mai fi prezentati. Romanul incepe destul de bine, un astrofizician cam cascat e singur acasa (nevasta si fiul sunt plecati in concediu) si in loc sa-si spele vasele, pune ecuatii complicate pe hartie. De fapt nu e chiar singur fiindca sta cu el si motanul Kaleam, un motan simpatic. E in pragul unei mari descoperiri, dar pana la urma fratii nostri rusi strica romanul trecandu-l intr-un registru didactic destul de plictisitor.