De Citit : Editoriale

Don Juan contabil

| 24 octombrie

Ca Intotdeauna cand se pregateste sa Inceapa, fredoneaza: Deopotriva le doresc / Deopotriva le iubesc… Se spune ca, mai demult, pe cand de-abia intrase In mesrie, direect de pe bancile scolii, canta Lado, n-ai mobile! Nu e ceva ostntativ, e specificul meseriei. Sau, cum spune domnul director, sine qua non-ul ei. Ceva e, asta stie orice prost. Deschide catastiful. Rasfoieste tacticos paginile, Isi apleaca privirea, notaza ceva, indescifrabil, desi stie pe dinafara. Uneori, doar pentru a-si verifica memoria, Inchide ochii, si-si plaseaza buricul degetului aratator pe pagina. Zice: Silvia. Apoi Ii deschide. Da. Ea e. Sau Olivia, Zamora, Ileana, Sarita. Sau Sulamita… Ah, acea Sulamita are o istorie bogata, Infioratoare (adica datatoare de fiori). Noua plus saptevirgulacinci, plus opttreistrei. Coeficient de eficienta: doi. Satisfactie: nouanouazeci. Raportul pret calitate – excelent. Deschide ochii. Cifrele corespund la zecimala. Parca Ii vede pielea aurie, inimioara de pe fesa, lobul rosu al urechii atunci cInd… Procentele par sa-l asculte, Intr-atat se aliniaza de armonios. Rezultatul surade In josul paginii parfumate. Poate ca Sulamita ar trebui transferata Intr-un alt registru. La bonuri de tezaur. La valori imobile. Alaturi de Crina, Corina, Amelia si Zulnia. Numai ele cinci merita un regim special. Pai: Crina era parfumata ca numele ei, avea ochi luminosi. Dar sexul – pe asta l-a trecut cu rosu In caseta factorului de multiplicare – aici era un tezaur sublim. Ca si sanul, calcaiul sau alunitele ei. Ale lor. Toate au alunite. Cade pe ganduri. Uite, rubrica Alunite nu e Inca In nomenclator.
Ramane pe ganduri. Compozitorii aia de odinioara nu erau chiar prosti. Versurile ce-i vin In minte ori de cate ori se Intalneste cu geniul erotic feminin Ii spun ca lumea a fost Intotdeauna la fel. Ce pacat ca femeile nu pot fi presate, ca florile, Intr-un ierbar. Le-ai putea mirosi si admira o eternitate, cu conditia sa le culeaga cineva. Nu cineva, ci el. Surade brusc. Completeaza concentrat NIR-ul experientei de azi noapte. Mediocru. Dar, cu putina bunavointa, daca deduce TVA-ul, a meritat. Pune grijuliu catastiful peste celelalte. Sunt unsprezece, fiecare a cate o suta de pagini. N-a rupt decat vre-o doua, trei, la inventare inopinate. Nu merita sa-si strice ziua.
Inca surazand, Don Juan Isi trage manecutele, aliniaza creioanele rosii, albastre, apoi guma, tippex-ul, lama, linia, indigoul si deschide registrul contabil. Credeati ca…? O, nu, abia acum Incepe cu advarat activitatea zilnica. La munca! Firmele nu asteapta. Firmele nu-s ca femile. Sa nu-ncurcam sula cu prefectura. Cine se scoala devreme departe ajunge. Esti o floare, esti un crin… Nu, asta-i din alta rubrica. C-i mult nu-i bun. Lasa, vine si volumul doisprezece, ca broaste sunt destule!