La arta supravietuirii si descurcareala avem istoria de partea noastra. O s-o scoatem la capat si cu asta cumva. Partea buna este ca presiunea marilor ziditori si latifundiari urbani a apus pentru ceva timp. Avem timp sa cugetam un pic si sa ne clarificam si noi ce vrem
si ce iubim in Bucuresti. Discursul cu "nu vrem blocuri inalte" este prea putin pentru ce ar trebui sa reprezinte o viziune pentru Bucuresti. Este o tinta legitima pentru felul in care s-a construit, dar total anacronica si contrara regulilor de dezvoltare urbana a secolului in care traim.
Talibanismul este nesanatos in orice domeniu. Se va construi mai putin si de mai buna calitate. De ce? Pentru ca banii au devenit foarte scumpi si clientela mult mai atenta pe ce cheltuie. Arhitectii vor deveni, asa cum e normal, mai importanti decat constructorii, daca nu raman la statutul de mercenar si furnizori de avize, cum cerea piata pana de curand. Sigur, sunt si exceptii. Ei vor fi mai apreciati si mai importanti in acest moment.
Pana si arhitectii straini, adusi cu mare pompa in Romania, au livrat ce cere piata. Si piata a cerut repede si urat. Marii pierzatori de acum incolo vor fi speculantii si ceva administratie publica. Au ramas fara jucarie. Ce vor face? Pai ceva frumos si sustenabil, mega proiecte de infrastructura. Exproprierea este un business atunci cand nimeni nu mai cumpara nimic. Constructorii, baietii din spatele fiecarui dezvoltator si om politic de succes roman, vor baga din greu la Megastructuri pe National Geografic. Pai v-am zis ca ne descurcam! Domnilor constructori, nu va suparati, putin design va serviti!? Ca de avize cred ca va descurcati singuri…