De Citit : Editoriale

Cum e sa faci trotuarul cultural in Romania

| 21 iunie

Revolutia Street Delivery ameninta capitala

Ideea recuperarii strazii de catre pietoni si alte fiinte bizare – orice, numai automobile nu – s-a nascut acum 7 ani. Disparitia traficului auto pentru trei zile de pe strada Verona, (plus un efort de organizare) transforma felia de oras dintre Carturestii de pe Magheru si teatrul Bulandra intr-un Babilon cultural. Cetateanul de la mall ajuns pe strada asta la momentul potrivit, risca sa creada ca a gresit planeta. Nu am cum sa ilustrez in cinci cuvinte caleidoscopica desfasurare de imaginatie a artistilor, arhitectilor, oengistilor, bici­clistilor, inotatorilor si artizanilor iesiti pe trotuare; nu pot nici macar sa pomenesc toate concertele de pe scena din capatul strazii, ca de cele mici nici nu poate fi vorba.
Cat am mai chiulit de la corturi (ActiveWatch a avut un cort de prim ajutor cu rezidenti si studenti la medicina romi si altul la care am strans semna­turi pentru accesibilizarea orasului pentru persoane cu dizabilitati – 500 in doua zile) am furat cateva minute de Subcarpati – care a lansat cu acel prilej inca un album.
Duminica seara n-am apucat sa aflu ce nume are o trupa care se hraneste cu muzica culta, violoncel, viori, clape, percutie baterie, si o fata cu voce. Dar sigur o sa-i stiu si eu, si voi. Ceea ce nu banuiti este ca anarhistii astia care organizeaza Delivery, vor sa traverseze Magheru si sa taie auto­strazile lui Oprescu pe diagonala de pietoni est – vest.
Luni, revolutia s-a mutat in fata Institutului Cultural Roman (ICR): guvernul a schimbat legea institutiei ca sa-i inlocuiasca pe cei care au condus-o – in mod deosebit, pe Horia Roman Patapievici – cu persoane mai fidele. N-au fost 20.000 ca pe Verona, dar 500 tot s-au adunat, semnul distinctiv fiind papionul. Oameni care nu mai inghit sa fie reprezentati in lume de oalele cu sarmale gatite de securisti dupa ce ICR-ul a facut din Romania, in numai sase ani, o vedeta culturala internationala.