Revolutia Street Delivery ameninta capitala
Ideea recuperarii strazii de catre pietoni si alte fiinte bizare – orice, numai automobile nu – s-a nascut acum 7 ani. Disparitia traficului auto pentru trei zile de pe strada Verona, (plus un efort de organizare) transforma felia de oras dintre Carturestii de pe Magheru si teatrul Bulandra intr-un Babilon cultural. Cetateanul de la mall ajuns pe strada asta la momentul potrivit, risca sa creada ca a gresit planeta. Nu am cum sa ilustrez in cinci cuvinte caleidoscopica desfasurare de imaginatie a artistilor, arhitectilor, oengistilor, biciclistilor, inotatorilor si artizanilor iesiti pe trotuare; nu pot nici macar sa pomenesc toate concertele de pe scena din capatul strazii, ca de cele mici nici nu poate fi vorba.
Cat am mai chiulit de la corturi (ActiveWatch a avut un cort de prim ajutor cu rezidenti si studenti la medicina romi si altul la care am strans semnaturi pentru accesibilizarea orasului pentru persoane cu dizabilitati – 500 in doua zile) am furat cateva minute de Subcarpati – care a lansat cu acel prilej inca un album.
Duminica seara n-am apucat sa aflu ce nume are o trupa care se hraneste cu muzica culta, violoncel, viori, clape, percutie baterie, si o fata cu voce. Dar sigur o sa-i stiu si eu, si voi. Ceea ce nu banuiti este ca anarhistii astia care organizeaza Delivery, vor sa traverseze Magheru si sa taie autostrazile lui Oprescu pe diagonala de pietoni est – vest.
Luni, revolutia s-a mutat in fata Institutului Cultural Roman (ICR): guvernul a schimbat legea institutiei ca sa-i inlocuiasca pe cei care au condus-o – in mod deosebit, pe Horia Roman Patapievici – cu persoane mai fidele. N-au fost 20.000 ca pe Verona, dar 500 tot s-au adunat, semnul distinctiv fiind papionul. Oameni care nu mai inghit sa fie reprezentati in lume de oalele cu sarmale gatite de securisti dupa ce ICR-ul a facut din Romania, in numai sase ani, o vedeta culturala internationala.