Evenimente : Teatru

Dureri fantomă

Dureri fantomă, joi, 30 noiembrie 2017, de la ora 19:15, la Teatrul De Arta Bucuresti.

De Vasili Sigarev.

Traducerea: Marina Palii.

Cu: George Constantinescu, Rareș Andrici, Mihaela Popa.

Regia: Bogdan Budeş.

„Lumea lui Vasili Sigarev nu e confortabilă. E o lume brutală, paradoxală, a extremelor, în care candoarea seamănă cu firul de iarbă ieșit printr-o placă groasă de beton. Într-un depou de tramvaie, mizer, aflat la periferia orașului, bunătatea și compasiunea vin „la pachet” cu violența și cruzimea.”   Bogdan Budeş

Acțiunea spectacolului Dureri Fantomă se petrece la periferia unui oraș, într-un depou de tramvaie în care planează constant promiscuitatea și lipsa sensibilității umane. În această atmosferă se consumă drama unei femei bântuită de propriul trecut. Un depou, doi paznici tineri și sufletul Olgăi în rememorarea obsesivă a unei povești pe care nu vrea să o piardă.

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

Participări festivaluri:
UNDERCLOUD – Festival de Teatru Independent de orice, ediția 2016
Maratonul Teatrului Independent- Bucharest Fringe, ediţia 2015: premiul pentru Cel mai bun actor – George Constantinescu (Gleb)
Festivalul „25 de ore de teatru non-stop – Respiră teatru” – Sibiu, ediţia 2015
Festivalul de teatru BABEL FAST – Târgovişte, ediţia 2015
Festivalul de teatru Antagon – Timişoara, ediţia 2015
Festivalul Naţional de Teatru Independent 2015

Bilet: 31,5 lei | 21 lei (elevi, studenţi, pensionari).

Piesa lui Vasili Sigarev, ”Dureri Fantomă” (tradusă fidel de Marina Palii), este decodificată scenic de regizorul Bogdan Budeș. Și nu oricum, ci cu exactitate chirurgicală. (Sursa: MuzesiArme).

“În Dureri fantomă“, un text emoționant, plin de lumini și umbre, cu treceri de la umor amar la dramă brutală, Bogdan Budeș alege, în ciuda spațiului frust, creat pe scena Teatrului de Artă, să exploreze acele zone în care se ascund traumele și care sunt destul de greu de adus pe scenă, când vrei să nu anulezi efectul dramatic. Povestea e puternică și seducătoare, atât pentru regizor, cât și pentru cei trei actori (…) care i se supun și o fac, în același timp, să trăiască pe scenă, să împresioneze și să emoționeze, fără să se teamă de efectul emoției. (…) Finalul poveștii, atât de dramatic, atât de emoționant, atât de departe de trendul teatrului actual, îl veți descoperi dacă veți face o vizită la teatrul din strada Sf. Ștefan.“ – Monica Andronescu