Butoiul cu pulbere, de Dejan Dukovski, vineri, 1 decembrie 2017, de la ora 20:00, la Teatrul National I. L. Caragiele, Sala Pictura.
„Stați liniștiți, trăiți într-una din cele mai bune lumi posibile”, auzim zilnic. Și, totuși, Europa stă astăzi pe un butoi cu pulbere. Violența și crima fac parte din banalul cotidian. O lume întoarsă pe dos care nu are nevoie decât de o scânteie pentru a exploda. Aceasta este lumea văzută de dramaturgul macedonean Dejan Dukovski, unul dintre cei mai jucați autori contemporani.
O comedie neagră despre Balcani, montată în nenumărate țări, ecranizată cu succes, Butoiul cu pulbere surprinde o umanitate cinică, alienată, animată de o violență absurdă și care se exprimă printr-un limbaj frust, brutal. Nimic nu pare să justifice nebunia personajelor. Și poate că, totuși, nebunia este singura armă de supraviețuire într-o lume aflată în derivă.
Regizorul Felix Alexa propune un spectacol modern, în care scenele se succed alert, ca într-un carusel al violenței și unde accentele hiper-realiste alternează cu un umor negru extrem.
Dramaturgul macedonean Dejan Dukovski s-a născut la Skopje în 1969. A studiat dramaturgia la Facultatea de Arte Dramatice din Skopje, unde astăzi predă la catedra de scenaristică de film și televiziune.
Cu stagii de rezidență în Hamburg și în Paris, a cucerit rapid publicul european și pe cel mondial cu o operă bântuită de război și violență. După piesele Vampirul balcanic, Silijan – barza, Uriașul și cei șapte pitici, Dukovski se remarcă, în 1993, cu Balcanii n-au murit, montată la Teatrul Național Bitola din Macedonia.
Adevărata confirmare vine odată cu premiera piesei Butoiul cu pulbere, în 1996, la Teatrul Național din Skopje.
Piesa a fost jucată cu succes la festivaluri internaționale (BITEF – Iugoslavia, Bienala de la Bonn, Festivalul de toamnă de la Roma). De atunci, a fost montată în Olanda, Suedia, Slovenia, Grecia, Bulgaria, Austria, Marea Britanie, Croația, Finlanda, Japonia.
În 1998, ecranizarea Butoiului cu pulbere, după un scenariu semnat de Dukovski, a primit Premiul FIPRESCI la Festivalul de Film de la Veneția. A mai obținut Marele Premiu la Festivalul de Film din Antalia și la Festivalul Internațional de Film din Haifa.
Au urmat alte piese de succes, cum ar fi Cine dracu’ a început toate astea?, Cealaltă parte, Orașe pustii/ Ca frații, Uterul ș.a.
Tradusă în peste zece limbi, montată pe scenele din lumea întreagă, opera lui Dejan Dukovski este considerată o chintesență a spiritului balcanic.