O adevarată legendă a istoriei jazzului, un improvizator de geniu asociat cu nașterea „cool jazzului”, Lee Konitz se va afla pentru prima oară la București cu propriul quartet. Considerat încă de la începtul carierei sale, în anii ‘40, când înregistra cu Claude Thornhill și Lennie Tristano, drept un mare original, Lee Konitz și-a câștigat rapid aprecierea odată cu apariția pe albumul lui Miles Davis Birth of the Cool in 1949. Anii ‘60 l-au surprins lucrând alături de Elvin Jones, Gerry Mulligan, Chet Baker sau Dave Bruebeck, urmând ca în următoarele decade să rămână la fel de creativ și continuând să fie în cuvintele prestigiosului ziar New York Times un artist „capabil să șteargă contexte și idei preconcepute, să depășească așteptările”.Unul dintre cei mai particulari saxofonişti alto şi unul dintre puţinii artişti care în anii ’50 nu urmau influenţele lui Charlie Parker, Lee Konitz a avut dintotdeauna o curiozitate muzicalӑ ieşitӑ din comun ce l-a împins constant spre experimente sonore de succes. Clarinetul este primul lui contact cu muzica, instrument pe care îl schimbӑ ulterior cu saxofonul alto. Cântӑ cu Jerry Wald şi atrage atenţia cu solo-urile acompaniate de Claude Thornhill & His Orchestra în 1947. Începe sӑ studieze cu Lennie Tristano care îl influenţeazӑ masiv şi îi cultivӑ gustul pentru improvizaţie. Lee Konitz fӑcea parte din nonetul lui Miles Davis în momentul când acesta s-a desprins de mainstream-ul muzicii de jazz şi a înregistrat sesiunile Birth of the Cool (1948-1950). Simultan înregistreazӑ albumul Wow împreunӑ cu Lennie Tristano care îi devine mentor şi prin care îl întâlneşte pe saxofonistul tenor Warne Marsh cu care stabileşte o relaţie muzicalӑ fructuoasӑ şi de lungӑ duratӑ. La începutul anilor ’50 începe sӑ îşi caute propriul drum în cariera jazzisticӑ. Susţine un turneu în ţӑrile scandinave, iar stilul sӑu influenţeazӑ din ce în ce mai mulţi artişti. Se integreazӑ incredibil de bine în grupul Stan Kenton & His Orchestra cu care cântӑ timp de doi ani, iar în anii ’60 este deja un nume consacrat al „cool jazzului” care cântӑ cu Chet Baker, Henri Renaud, Clare Fischer, Albert Mangelsdorff. Câştigӑ prestigiosul Jazzpar Prize în 1992 şi îşi pӑstreazӑ o agendӑ încӑrcatӑ de înregistrӑri pentru mari label-uri, printre care Prestige, Dragon, Pacific Jazz, Vogue, Storyville, Atlantic, Verve, Wave, Milestone, MPS, Polydor, Black Lion, Soul Note, Storyville, Evidence şi Philogy.