Evenimente : Clasic

BACH AND THE FRENCH

Recitalul clavecinistului Ketil Haugsand prezintă trei dintre compozitorii școlii baroce franceze: Jean Henry d’Anglebert. Jean Philippe Rameau, Jean Baptiste Antoine Forqueray și se încheie cu una dintre suitele engleze ale lui Johann Sebastian Bach.

Epoca Barocului muzical francez este remarcabilă prin fast și eleganță fiind sinonimă cu expresia „bon goût”, adesea întâlnită, în toate artele. Perioada secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, asimilată culminației Barocului muzical francez, este una de puternică ascensiune a puterii regalității franceze, într-o epocă în care aceasta cucerise întinse teritorii în Lumea Nouă şi îşi consolidase un autentic imperiu. Istoria muzicală a Franţei în timpul dinastiei de Bourbon a fost marcată de personalitatea Regelui Ludovic al XIV-lea care a influenţat în mod direct acest domeniu cultural. Un excelent dansator şi interpret la chitară dar şi un monarh absolut, Ludovic al XIV-lea a impus o evoluţie extrem de bine controlată a muzicii.

Școala franceză de clavecin s-a remarcat în contextul muzical european printr-o pleiadă de compozitori activi la Curte sau în renumitele catedrale din Franța: Jaques Champion de Chambonnièrres, Jean Henry d’Anglebert, François Couperin, Jean Philippe Rameau, Michel Corrette, Antoine Forqueray, Jean Baptiste Antoine Foqueray, Jaques Duphly. Creația muzicală franceză și tratatele teoretice și de interpretare ale acelei epoci au avut un rol determinant în evoluția muzicală ulterioară. Alături de italieni, francezii și-au pus „amprenta stilistică” inclusiv în cazul unor mari nume cum ar fi Johann Sebastian Bach.

 

            În program:

 

Jean-Henry d’Anglebert (1629 – 1691):

Din colecția „Pièces de Clavecin” (1689):

Prèlude non mesure ré mineur  (1689) – Allemande – Courante – Double de la Courante – Sarabande grave – Gigue

 

Jean-Philippe Rameau (1683 – 1764):

Din colecțiile „Piéces de Clavecin” 1724, 1728:

La Joyeuse – L’entretien des Muses – Les Tourbillons (1724)

Les Triolets (1728)

La Dauphine (1747)

 

            Jean-Babtiste Antoine Forqueray (1699 – 1782)

Din colecția „Piéces de Viole mises en piéces de Clavecin” (1747):

La Angrave – La du Vaucel – La Morangis ou La Plissay – La Sylva – Jupiter

 

            Pauză

 

Johann Sebastian Bach (1685 – 1750):

Din colecția „Six grandes Suites dites Suites anglaises pour le Clavecin”:

Suita a 4 a, în fa major, BWV 809

Prèlude – Allemande – Courante – Sarabande – Minuet I & II – Gigue

 

Interpretează: Ketil Haugsand – clavecin

 

            Ketil Haugsand a studiat clavecin la clasa profesorului Gustav Leonhardt la Conservatorul din Amsterdam (1975) unde primește distincția Prix d’Excellence. A fost laureat al concursurilor de interpretare de la Paris și Brugges.

Ketil Haugsand a fost profesor de clavecin la Hochschule für Musik Köln și la Conservatorul Regal din Copenhaga. Este profesor invitat la cursuri de perfecționare în domeniul muzicii vechi (Norvegia, Portugalia, Italia) și membru în juriile celor mai importante concursuri de clavecin sau muzică de cameră din Europa.

Este unul dintre cei mai importanți claveciniști ai momentului și o personalitate marcantă ai muzicii vechi din Europa. A susținut numeroase concerte ca solist, membru al unor prestigioase ansambluri camerale, conducător muzical sau dirijor în Europa, SUA și Asia. Orchestra Barocă Norvegiană, Arte Real Ensemble, Orchestra simfonică Stravanger, Orchestra Radio Oslo sau Opera comică Berlin sunt câteva dintre formațiile sau instituțiile în cadrul cărora a activat. Înregistrările sale cu lucrări de Rameau, Forqueray, Marchand sau Seixas, pentru companiile Simax, Virgin și Linn se bucură de o reală apreciere internațională. Înregistrările volumelor Clavierübungen sau alte cicluri de lucrări ale lui Johann Sebastian Bach sunt considerate interpretări de înaltă ținută artistică, remarcabile prin originalitate.

 

Festivalul de Muzică Veche București este unul dintre cele mai importante evenimente de muzică cultă din România și este cotat pe locul patru între „cele mai frecventate festivaluri din București” (conform Barometrului de consum cultural pe anul 2014 realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală). De asemenea, Festivalul este considerat cel mai important eveniment de muzică veche din Sud-Estul Europei iar în 2015 a devenit membru al prestigioasei Rețele Europene de Muzică Veche (REMA).

Din 2006, festivalul a reunit peste 450 de artiști din 14 țări care au concertat în aproximativ 150 de spectacole, au susținut masterclassuri, conferințe și prezentări de instrumente istorice