Se zice ca toate povestile frumoase au fost spuse deja. In special cele de dragoste. Cheri este o astfel de poveste pe care o stim prea bine, o intuim si care totusi ne face sa speram, sa o traim, sa o gandim. Cheri este genul de film care se petrece mai mult in mintea si sufletul spectatorilor decat pe ecran. Fiecare poate completa povestea cu propriile trairi si emotii, poate vedea diferite cauze in spatele efectelor si poate percepe motive in spatele actiunilor. Si astfel Cheri devine un film de dragoste personal, apropiat, emotionant. In special in conditiile in care cuplul Michelle Pfeiffer si Rupert Friend arata si joaca extraordinar de bine.
Inima are ratiunile ei, pe care ratiunea nu le intelege
Nu ne-am fi asteptat poate ca una dintre cele mai frumoase povesti de iubire imposibila sa fie aceea dintre o curtezana si fiul unei alte curtezane. Scriitoarea franceza Colette (responsabila si pentru romanul Gigi) a reusit insa sa faca din Cheri unul dintre cele mai emotionante romane de iubire ale secolului. Cheri ne dezvaluie Parisul anilor 1920, la belle epoque, de dinaintea razboiului. O epoca in care placerea si moravurile usoare par a fi litera de lege. Rupert Friend il interpreteaza pe tanarul Cheri in varsta de 19 ani, fiul unei foste curtezane, Madame Peloux (interpretata de Kathy Bates). Mama lui i-l incredinteaza mai tinerei sale prietene si rivale, Lea de Lonval (Michelle Pfeiffer), pentru a-l initia in arta amorului. Si ea o fosta curtezana, Lea este o femeie matura si experimentata, extrem de seducatoare in ciuda varstei deja mai inaintate.
Desi la inceput Lea crede ca intre ei va fi o simpla relatie pasagera cu o durata de mai putin de o luna, chimia si caracterele asemanatoare fac ca cei 2 sa se ataseze unul de celalalt. Dupa 6 ani de relatie, Madame Peloux ii aranjeaza lui Cheri casatoria cu Edmee, tanara fiica a unei alte curtezane foarte bogate. Lea si Cheri incearca sa accepte despartirea iminenta, realizand abia acum ca legatura lor inseamna mai mult decat placerea trupului.
In a game of seduction, never fall in love
Jocurile seductiei si strategiile cvasi-manipulative care apar deseori in relatiile amoroase sunt atent disecate in film. Lea urmeaza toti pasii din manualul de seductie, fiind cand hotarata, cand ezitanta, sa il recastige pe Cheri. Acesta incearca sa urmeze calea rationala, sa seduca la randul sau, sa joace imaculat un rol, sa se lupte cu sine. Edmee, sotia lui Cheri, se comporta ca la carte in ceea ce priveste rolul sotiei intr-o casatorie. Este rabdatoare, isi asteapta sotul sa revina acasa din perioada de "vagabondaj", este intelegatoare si toleranta si de fiecare data il primeste inapoi iubitoare si cu bratele deschise.
Age does not protect us from love, love does not protect us from age
Un joc de du-te-vino foarte bine radiografiat, personajele plecand si reintorcandu-se, razgandindu-se si hotarandu-se de multiple ori. Seductie pura, iubire aparent imposibila, conflictul arhicunoscut intre ratiune si sentimente.
In paralel cu povestea de dragoste aflata in contradictie cu dorintele mamei si cu ratiunile financiare, apare problema diferentei de varsta si laitmotivul femeii care se lupta cu imbatranirea. Lea este o curtezana care si-a petrecut intreaga viata fiind considerata una dintre cele mai frumoase femei si intorcand toate capetele barbatilor din preajma. Ajunsa la pragul dintre varste, Lea resimte foarte bine trecerea anilor si semnele imbatranirii, precum si interesul in scadere al barbatilor din jur. Varsta care isi spune cuvantul are si ea un rol decisiv in calea amorului dintre Cheri si Lea.
Despre actori si regie ce se poate spune?
Michelle Pfeiffer este minunata. Desi nu cred ca va surprinde aceasta remarca. Arata stralucitor in ciuda celor 51 de ani, joaca extrem de convingator rolul femeii singure care resimte apropierea batranetei si este indragostita de un barbat care nu poate fi al ei.
Rupert Friend are un sarm aparte, izvorat din amestecul de masculinitate si inocenta, duritate si delicatete. Friend isi joaca bine rolul, iar chimia dintre cei doi (in ciuda diferentei de varsta atat din fictiune, cat si din realitate) pare evidenta. Pe Rupert Friend, in varsta de doar 28 de ani, il mai puteti sti din The Libertine, Pride & Prejudice din 2005 (unde l-a jucat pe Mr. Wickham), Mrs. Palfrey at the Claremont, The Last Legion si The Boy in the Stripped Pyjamas.
Aparitia lui Kathy Bates, ca principal element de umor in comedia de moravuri, intr-un rol simpatic si antipatic in acelasi timp, este delicioasa. Kathy Bates este o actrita care si-a demonstrat de nenumarate ori valoarea si, desi nu este pusa in mod deosebit in valoare in Cheri, este amuzanta si convingatoare, asa cum o stim din rolul cu care a castigat Oscarul – Misery, cat si din roluri ca Fried Green Tomatoes sau recentele P.S. I Love You si Revolutionary Road.
Ceea ce m-a dezamagit la film a fost faptul ca mi-a inselat asteptarile trezite de trailer. Ma asteptam la mai mult comic de limbaj, la replici mai istete, la comic de situatie mai evident. Ceea ce ne ofera insa Cheri este o comedie de moravuri, fiind surprinse si satirizate obiceiurile epocii. Ceea ce predomina, insa, in scenariul Cheri este povestea de dragoste si jocul de seductie aflat in spatele ei.
Stephen Frears a regizat in trecut si Dangerous Liaisons, iar acest lucru se face simtit de mai multe ori de-a lungul filmului. In plus, Michelle Pfeiffer si Stephen Frears au avut ocazia sa colaboreze chiar in cazul acestui film. Frears este cunoscut ca regizor pentru modul reusit in care surprinde seductia, obsesia, sentimentele amestecate si contradictorii si luptele interioare. Ca exemple de astfel de filme regizate de el putem da atat deja-mentionatul Dangerous Liaisons, cat si Mary Reilly, High Fidelity si Dirty Pretty Things. Si cu Cheri – Stephen Frears face o treaba foarte buna, asa cum ne si asteptam de la el, studiind de aproape luptele sufletesti si dramele ascunse ale indragostitilor.
Sa nu uit sa mentionez un alt punct slab al filmului si anume finalul abrupt, rupt din context si destul de fasait. Din fericire insa, finalul se petrece in realitate in inimile spectatorilor…
Ce spun criticii despre Cheri?
Cronicile pentru Cheri sunt in general favorabile filmului, penduland intre note de A si de B si ajungand la o medie de B.
Roger Ebert are o cronica deosebita de favorabila pentru Cheri in Chicago Sun-Times, afirmand ca filmul este emotionant si bine realizat, concluzionand insa trist ca “asa este viata: unele lucru nu li se intampla oamenilor, ci se intampla despre ei”.
Peter Travers spune in Rolling Stone ca a gasit Cheri un film elegant, Frears reusind sa ne arate sentimentele profunde din spatele unei poveste de iubire fragile.
Claudia Puig remarca in USA Today ca Cheri este un film foarte bine jucat, regizat si realizat, caruia ii lipseste totusi profunzimea la nivel de analiza a sentimentelor personajelor.
Mick LaSalle este deosebit de simpatic in review-ul extaziat al filmului Cheri pentru San Francisco Chronicle, indemnandu-ne ca acum ca Pfeiffer are peste 50 de ani sa remarcam in sfarsit ca este o actrita extraordinara.
In concluzie, va invit sa vizionati Cheri, nu atat pentru ca este o experienta vizuala superba sau un joc actoricesc de exceptie, cat pentru faptul ca este un film care emotioneaza si ne ajuta sa empatizam cu suferinte pe care, desi poate nu le-am trait, sunt intuitive si seducatoare.
CoolRank: 8/10
– atmosfera & entertainment: 8/10
– regie: 8/10
– actori: 9/10
– scenariu: 7/10
– montaj: 8/10
Nota IMDb: 6.6/10
Articol publicat pe Raluk.ro.