Totu-i aproape bine cand se termina aproape cu bine
Dedic acest text tuturor celor peste 12000 de semnatari ai petitiei pentru stoparea vanatorii in ariile protejate. Sunt persoane care au reactionat la apelul lansat de 10 de organizatii de mediu* in primavara si mai apoi, in vara, cand s-a ingrosat gluma, si au semnat pe site-ul Stufstock sau pe plaja, la Vama Veche.
Semnaturile voastre au contat. Ne-au ajutat sa obtinem acces la dezbaterile de pe ultima suta de metri a traseului legii ticaloase, in Camera Deputatilor. Ele au fost impanate cu o sceneta enervanta rau: am organizat, in fata Parlamentului, o sedinta de vanatoare pe dos: un cerb a tras cu arcul in "parlamentarul vanator". (Multumim inca o data teatrului Ion Creanga pentru capul de cerb cu diamante din Harap Alb). A doua zi eram acceptati in Comisia pentru agricultura a Camerei Deputatilor, unde se dezbatea legea care vorbea despre "fonduri de vanatoare" in ariile protejate.
Acolo s-a constatat ca reprezentantii Ministerului Agriculturii – care sustineau pozitia Asociatiei Nationale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) – erau in dezacord cu Ministerul Mediului si cu voi. Cu semnaturile voastre in brate, am participat la negocieri si am descoperit ca pozitiile adverse nu erau ireconciliabile. Marea gaselnita a fost ca, de fapt, vanatorii (AGVPS) nu tineau atat de mult sa vaneze ei in parcurile nationale, cat erau furiosi ca ar putea vana altcineva. Aceasta revelatie a deschis drumul spre un nou text de lege, agreat de toti participantii la dezbatere – reprezentanti ai ministerelor si ai celor peste 80 de organizatii de mediu. Asta inseamna o victorie a semnaturilor voastre. Legea cea buna a ajuns in plen, unde nu s-a intrunit cvorumul, multi parlamentari fiind plecati la vanatoare de voturi; urmatoarea tentativa de vot dupa alegeri. Vom veghea.
*gasesti o istorie scurta si principalii protagonisti la www.stufstock.com/?p=128§ion=ECO