De Citit : Editoriale

Respectul secuiesc

| 02 iunie

Poveste de la noi.

Doi prieteni, un el si o ea, erau la o competitie de off-road, prin secuime, nu departe de Odorheiul Secuiesc. In timpul competitiei, masina lor s-a rasturnat. Nu e o chestie neobisnuita pentru genul asta de activitate. Ea s-a ales cu un cucui si cu doua degete scrantite. Colegii de competitie i-au acordat primul ajutor, dar, pe seara, a trebuit sa mearga la un spital din Odorhei, la Urgenta. Culoarul din care se intra in cabinetul medicului de garda era plin de musterii. O mare nunta tocmai se lasase cu cafteala. Ca sa fie treaba serioasa si sa ramana nunta memorabila, in teatrul de operatiuni se folosisera cutite, pari, topoare, sticle sparte, bolovani si uluci din garduri, asa cum sta bine unor popoare cu imaginatie bogata si oroare de plictiseala. Ce-ar fi viata asta fara un pic de aventura? Cum ar fi tara asta minunata, fara o natiune dinamica, inventiva, pusa pe sotii in fiecare zi? Ar fi ca tarile alea neinteresante de prin nordul Europei, unde nimeni n-are umor si viata decurge perfect, intr-o liniste aducatoare de nevroze si resemnare. Dar sa iertati acest moment de reverie, acest oftat de dragul
tarii mele. Ingaduiti a ma intoarce cu povestea pe culoarul spitalului cu pricina. Nuntasii erau aliniati frumos, in asteptarea medicului. Unii sangerau de mama focului, din nasuri si buze sparte. Altii, cu capetele avariate, fusesera bandajati in graba, de neveste si meseni mai
tari de inger. Printre ei, prietena de care va povesteam, stand la rand, cuminte, cu doua degetele scrantite. Apare doctorul, se uita si striga ceva in maghiara. Fata nu stie ungureste si-l intreaba pe unul dintre nuntasi ce-a zis dom’ doctor. „O intrebat cine are studii superioare”. Fata a ridicat mana. Iar doctorul, calm, a invitat-o sa intre prima.
c