De Citit : Editoriale

Despre dragoste vs. “the bullshit of life”

| 04 iulie

Un film admirabil: Before Midnight.

In filmul din 1995 al lui Richard Linklater, Inainte de rasarit, un american (Ethan Hawke) si o frantuzoaica (Julie Delpy), ambii in varsta de 23 de ani, se cunosteau si se indragosteau unul de celalalt in cursul unei zile de flanat prin Viena. In filmul din 2004 al lui Linklater, Inainte de apus, Jesse si Céline se reintalneau dupa noua ani la Paris; ea devenise o eco-activista, el avea de lansat un roman si de prins un avion – aveau la dispozitie 80 de minute (exact durata filmului) ca s-o ia (sau nu) de la inceput.
Noul film al lui Linklater, Inainte de miezul noptii, ni-i prezinta dupa inca noua ani: sunt impreuna si au doua fetite. Inca o data, conversatiile lor constituie actiunea filmului, care se desfasoara, din nou, pe durata unei singure zile – ultima dintr-o vacanta petrecuta in Grecia. Trecuti de 40 de ani, acesti fosti “Fred si Ginger ai filozofelii studentesti” continua sa se joace cu cuvinte si idei, insa, de-a lungul a noua ani de rutina domestica, receptivitatea lor unul la celalalt n-avea cum sa se mentina zi de zi la cotele primelor intalniri si, in cursul unei seri care se dorise romantica, joaca lor se urateste – e deraiata de resentimentele, regretele, vinovatiile si insecuritatile acumulate de amandoi pe masura ce imbatranesc, iar placerea lor comuna de a experimenta fraze, idei, roluri, in loc sa le fertilizeze relatia la fel ca altadata, le-o impinge si mai tare catre prapastie.
Ca si predecesoarele sale, filmul e totodata autoreflexiv si “in priza directa“, imbibat in livresc, dar si in ceea ce Jesse numeste “the bullshit of life”. Optimismul fundamental al seriei, in ceea ce priveste viitorul cuplului, e testat la sange de o constiinta profunda a fragilitatii iubirii.