De Citit : Editoriale

ACELE OPT ORE DE VIS

| 24 iulie

El 1, Libertatea şi Click; o dată, maximum de două ori pe lună.

El 2, Dilema, România Literară şi Adevărul de weekend; mereu.

El 1, apă minerală la două kile juma’, dată pe gât cu sticla, absorbţie maximă, rapid, eficient şi cu sunete explicite. Ocazional amestecată cu covrigi la pungă, de doi lei, din automatul din capătul de etaj.

El 2, tot apă minerală. Rece; din răcitorul personal. Într-un baccarat (fine Crystal) cu picior, de pe pătratul de plută cu imagini din Barcelona.

Când e linişte pe etaj, El 1, doborât de efortul de a trăi, sprijină scaunul de perete şi aţipeşte; rar, ce-i drept, cu sforăituri decente. Dacă spătarul cedează şi se rupe, prea des îndoit, El 2 o să îl predea la magazie, eventual o să îl plătească, doar a semnat pentru inventarul încăperii şi răspunde; de!, calitate proastă.

El 2, când are timp, îşi scoate câte o carte pe care o maschează într-un sertar deschis; e adevărat, are cam multe restanţe. Gaudeamusul, Bookfestul, dar mai ales Kilipirimul au partea lor de vină.

El 1 nu mai face demult nimic; nu se ştie dacă a făcut vreodată. Cercetările au coborât în căutare de un răspuns până la mai bine de zece ani în urmă. Dacă accidental primeşte vreo sarcină, de la cineva care nu-i cunoaşte drepturile, se uită lung şi curios, apoi zâmbeşte galeș şi ameninţă cu raportul de pensie, demisia sau alte probleme de sănătate în devenire. Oamenii îl înţeleg, şi în fond e uşor să-i faci cuiva rău.

El 2 primeşte şi ce ajunge la el tangenţial; mai are până la pensie. Are şi atitudine. Şi altitudine.

El 1, deși se întâmplă rar, ştie să-şi pornească calculatorul. Când îşi uită parola, vine cineva de la service şi îl restartează. Probabil că ar şti unde se introduce mufa de la tastatură dacă El 2 ar încerca să râdă de el și să o scoată; încă nu a fost cazul.

El 2 stă toată ziua cu ochii în calculator, cu degetele pe mouse şi taste.

El 1 e un fel de boschetar, fără casă, familie sau cămăşi curate. De asta mai și rămâne după program pe la birou; n-are preocupări și nici obligații. Vine uneori şi sâmbăta, TV-ul colegului funcţionează ok. E adevărat a început să folosească spray-ul; iar fereastra e mereu deschisă.

El 2 nu are cu cine să discute, s-a resemnat, iar obiectele, chiar și cele în două picioare, fac parte din inventarul încăperii. Şi oricum are un acvariu frumuşel.

El 1 îl compătimeşte pe El 2; i-a spus-o şi când au vorbit ultima dată, cu vreo două luni în urmă. Ba chiar îi și e milă de el. (Nu e nici o greșeală la cifre)

El 2 mai are nişte facultăţi şi un doctorat în domeniu şi nici un spor, Boc a plecat cu ele.

El 1 este nedreptăţit şi persecutat: vestiarul lui este mai mic, biroul mai puţin lat şi stă şi lângă geam.

….

Şi când te gândeşti că toţi spun că bugetarii iau prea mulţi bani pentru condiţiile pe care le au….

 

Cezar Pârlog este autorul volumului de proză scurtă Flori, fete, fiţe sau băieţi, apărut la Editura Tracus Arte în anul 2014.