De Citit : Editoriale

A ajuns Fantoma si la Bucuresti

| 29 ianuarie

Capitala cazinourilor in panica: a aparut o institutie de cultura
Bucurestiul este celebru in lume (si) pentru numarul urias de cazinouri pe cap de locuitor. Cazinourile sunt despre bani. Banii sunt obsesia principala a majoritatii romanilor. Din acest motiv indraznesc sa vorbesc despre noua cladire a teatrului de opereta ca despre o fantomatica aparitie a unei dorinte pe care o credeam institutional decedata: muzica. Sambata trecuta, in vecinatatea mamutului care adaposteste Biblioteca Nationala si Ministerul Culturii, a avut loc inaugurarea Teatrului National de Opereta “Ion Dacian”. Oricat de greu mi-ar fi, trebuie sa recunosc meritul unui ministru al culturii – a carui demisie am solicitat-o din motive de Rosia Montana – Kelemen Hunor, care a decis alocarea finantarii pentru noua cladire a teatrului, in plina criza financiara – adica intr-o tara obsedata de bani. Ceea ce probabil nu se vede, dar putem ghici, este zbaterea oamenilor din Opereta pentru o cladire care sa le fie dedicata. Artistii operetei au jucat in casele “prietenilor” (ex.: Sala Mica a Teatrului National) inca din 1986 dar au fost nomazi la propriu din 2011 pana sambata, cand s-au vazut in propria lor casa. Eu nu ii cunosc pe toti luptatorii, asa ca am sa-i numesc doar pe cei pe care i-am intalnit: directorii Razvan Ioan Dinca si Alina Moldovan: Chapeau! Inaugurarea, asadar, a acestei noi cladiri care, insist, nu este nici banca, nici cazinou si nici biserica, s-a facut, simbolic, cu o fantoma: musicalul “Fantoma de la Opera”. Puneti mana pe Google si cautati singuri, ca e doldora de informatie despre cel mai de succes musical al tuturor timpurilor. Era, ca sa zic asa, timpul sa ajunga, in premiera nationala absoluta, si la Bucuresti. A fost impecabil, si sunt convins ca marii consumatori de muzica de acest gen au avut o surpriza ca, la iesirea din teatru, sa descopere ca sunt pe splaiul Dambovitei, nu pe Broadway.