The Avengers   The Avengers, adica prima mare reuniune a super­eroilor Marvel, e un previzibil succes de market-planning pe termen lung si, evident, un succes al tehnologiilor cinemato­grafice moderne, dar, in mod mai putin previzibil, este si un succes al traditionalului know-how impresarial-regizoral de a pune in scena o trupa de

citeste in continuare

 Nu fara talent.   O comedie blanda, oarecum in traditie ceha, despre o fabrica din Romania anului 1986, care serbeaza 65 de ani de la infiintarea Partidului Comunist, Visul lui Adalbert e destul de lax structurat, nu foarte proaspat si lipsit de cine stie ce miza, dar in acelasi timp e,

citeste in continuare

 Rafinat-naivul basm social al lui Aki Kaurismäki.   Poate cel mai indragit dintre filmele lansate anul trecut la Festivalul de la Cannes, Le Havre poate fi vazut si in cinematografele de la noi (incepand din 3 mai, cand deschide Festivalul Filmului European). Lucrand in Franta, maestrul finlandez Aki Kaurismäki filtreaza un

citeste in continuare

 Facetios, dar fara umor, lipsit de creier, dar avand in schimb „idei“ (despre comunism, despre romanism etc.), plin de efecte si totusi neinspirat, Undeva la Palilula e un monstru kitsch.   Probabil ca bilantul de la finele anului va da si filme romanesti mai proaste decat Undeva la Palilula, dar nu

citeste in continuare

 American Pie, filmul care (in 1999) a updatat farsa opzecista de tip Ultimul american virgin la standardele nouazeciste de anti-pudoare (impuse pe-atunci de fratii Farrelly), are parte de inca o continuare. Calaie.   In American Reunion (sau Placinta americana 4: Din nou pe felie), fostii liceeni din American Pie se reunesc

citeste in continuare

 O comedioara facila, dar corecta.   Cu lumea-n cap e o comedie hollywoodiana in care un cuplu conjugal dragut (Paul Rudd si Jennifer Aniston), fugind de imensa calcatorie-in-picioare a vietii metropolitane si de micimea vietii burghez-provinciale, isi gaseste refugiul intr-o comuna hippie. Odata cu muzica, drogurile si bunavointa generala vin insa

citeste in continuare

 Radu Mihaileanu, maestru al etno-kitschului umanistoid.   Plasat intr-un sat maghrebian sau mijlociu-oriental (localizarea e voit inexacta), fara electricitate si fara conducta de apa, noul film al lui Radu Mihaileanu, Izvorul femeilor, are o premisa bulevardier-comica, dar si cu pedigriu clasic-literar (Lysistrata lui Aristofan): satule de atata carat apa pe potecile

citeste in continuare

 Toata lumea din familia noastra – o psihodrama-farsa de Radu Jude (lansarea: 6 aprilie) – tinteste cu succes un efect de „comiconsternare“ care, gratie nivelului inalt de energie performativa, poate da chiar in euforie.   Intr-o dimineata de vara, un dentist divortat (Serban Pavlu), venit sa-si ia copilul (pentru cele cateva

citeste in continuare

 Senzationalism destul de cras, dar cu maniere fandosite (de bele-arte) in We Need to Talk About Kevin.   Personajul titular din Trebuie sa vorbim despre Kevin e un adolescent care, cu doi ani inainte de acum-ul filmului, a comis un act oribil. Intr-o nara­tiune care tot face dute-vino intre trecut (mergand

citeste in continuare

 Admirabilii frati Dardenne si noul lor film, Baiatul cu bicicleta.   Anuntatori si corifei ai boom-ului cinematografic neo-neorealist al anilor 2000 (in care se incadreaza si filme romanesti ca Moartea domnului Lazarescu), fratii Luc si Jean-Pierre Dardenne obisnuiesc sa-si gaseasca personajele in patura de jos sau la marginea societatii belgiene. Specialitatea

citeste in continuare

 Dincolo de pretentiile regizorului-scenarist Lucian Georgescu, nu e nimic de capul Tatalui fantoma.   In ineptul film de debut al lui Lucian Georgescu, Tatal fantoma, un profesor american (jucat de un Mar­cel Iures afabil-dezangajat, vorbitor intr-o incongruenta imitatie de engleza BBC-ista) cutreiera Bucovina in cautarea origi­nilor sale. Il ajuta o functio­nara

citeste in continuare

 La standardele premiilor Oscar, se putea mult mai rau decat Artistul.   The Artist e o poveste despre lumea artistilor de cinema (hollywoodian) nevorbitor, in momentul de criza al introducerii sonorului, poveste spusa ea insasi in (ceva ce se cere luat drept) „dulcele stil“ al epocii – adica in alb-negru, practic

citeste in continuare

Adrian Lustig si Sergiu Nicolaescu mai demonstreaza o data ca sunt inepti ca umoristi.   In comedia satirica Ultimul corupt din Romania – o continuare la Poker din 2010 –, tehnicile scenaristului Adrian Lustig si ale regizorului Sergiu Nicolaescu au devenit ceva mai putin jegoase (de data asta, macar n-au mai

citeste in continuare

 War Horse al lui Spielberg e un kitsch, chiar daca unul realizat cu mare virtuozitate tehnica.   In Europa Primului Razboi Mondial, un cal cu sange nobil trece de la un stapan la altul – de la civili la militari, de la englezi la germani, de la soldati la ofiteri si

citeste in continuare

 Habemus Papam e ceea ce-ar fi putut fi The King’s Speech, daca realizatorii acestuia din urma ar fi fost mai inclinati spre poezie decat spre demagogie.   Atunci cand smeritul cardinal Melville (Michel Piccoli) sufera un atac de panica la aflarea vestii ca a fost ales Papa (el incepe sa planga

citeste in continuare

 Un spion care stia prea multe e cam ireprosabil.   Intr-o Europa la fel de gri si la vest, si la est de Zidul Berlinului (care mai are ani buni pana sa cada), Razboiul Rece se poarta cu sedinte mai degraba decat cu batalii, cu libidoul mai degraba inghetat decat dezlantuit

citeste in continuare

 J. Edgar este unul dintre cele mai complexe filme ale lui Clint Eastwood.   La batranete, J. Edgar Hoover (Leonardo DiCaprio) – inamovibilul director al FBI-ului, considerat cel mai puternic om din America – isi dicteaza memoriile, iar noi le vedem ilustrate, dar oare trebuie sa le si credem daca le

citeste in continuare

 Albumele de arta dintr-un apartament burghez se umplu de voma in Carnage (Doamne… ce macel), superficiala, dar eleganta drama-farsa de idei a lui Roman Polanski.   Atunci cand doi baieti se incaiera in curtea scolii, parintii lor isi dau intalnire ca sa discute problema ca niste oameni civilizati si, in cursul

citeste in continuare

 Feminismul punkisto-tabloid al scriitorului suedez Stieg Larsson, in prezentarea haute couture a lui David Fincher: The Girl with the Dragon Tattoo.   Goth-punkerita superdotata intelectual, stapana pe bisexualitatea ei si dedicata pedepsirii porceniei masculine, dar totodata si biata orfana eminamente maltratabila sexual si incurabil dependenta emotional de o figura paterna, Lisbeth

citeste in continuare

 Mission: Impossible – Ghost Protocol isi face datoria fara sa exceleze. Aflat intr-o cadere de popularitate, Tom Cruise s-a intors la sinecura reprezentata de seria Misiune imposibila. Cel de-al patrulea episod e un vehicul functional si curat, dar care nu prea iese din rand. Daca, in episodul precedent, obiectivele „imposibile“

citeste in continuare

 Balada trista de trompeta a filmul premiat in 2010 la Venetia  pentru cea mai buna regie. Juriul era condus de Tarantino si lucrul acesta se vede. Intr-un circ din Spania franchista, clovnul bun (al carui job e sa primeasca suturi) si clovnul rau (al carui job e sa i le

citeste in continuare

 Noul film al regizorului romano-sarb Sinisa Dragin, Daca bobul nu moare, e un bot de kitchs putrefact. Oh voi, Balcani de balamuc, unde rudele unui decedat trebuie sa ridice cadavrul nu de la morga, ci de la abator, unde pe sinele de tren umbla vehicule post-apocaliptice de fabricatie artizanala, iar

citeste in continuare

 Marele regizor canadian post-suprarealist David Cronenberg vine cu un film despre inceputurile psihanalizei: A Dangerous Method   Metoda periculoasa este un fel de film de aventuri. Faptul ca aventura e una intelectuala n-o impiedica sa fie si una viscerala - ea consta in descoperirea unui continent de impulsuri si dorinte, scufundat

citeste in continuare

Un Almodóvar tais: decorativ, dens-intertextual, chitit sa tulbure ordinea si jucaus in maiestria cu care construieste un labirint al povestilor. Povestea baroc-intortocheata pe care o spune Pedro Almodóvar in noul sau film, Pielea in care traiesc, incepe in laboratorul secret al unui chirurg plastician, unde acesta

citeste in continuare

 Regizorul Adrian Popovici si producatoarea Cornelia Palos sunt doi dintre cei mai nesimtiti si mai vrednici de dispret dintre profitorii sistemului de finantare a cineastilor de catre stat.   Neharazit cu niciun pic de inteligenta de povestitor cinematografic si neperfectionist pana la nesimtire, regizorul Adrian Popovici e, in schimb (cu ajutorul

citeste in continuare