De multe ori am fost nevoit sa ascund adevarul,ca altii sa nu sufere.Un exemplu este atunci cand am vazut-o pe iubita prietenului meu cu alt baiat,sarutandu-se in parc.Am decis sa tac,si sa nu-i zic asta prietenului meu,lasand totul sa se rezolve de la sine.Si intr-adevar,peste 2 zile,iubita lui l-a anuntat ca nu mai vrea sa fie cu el,ca si-a gasit pe altcineva.Prietenul meu a acceptat vestea cum a acceptat-o,si a trecut peste.Au trecut 2 saptamani si fosta lui prietena era din nou singura,se despartise de "baiatul din parc".Atunci mi-am zis in gand ca am facut bine ca nu am zis adevarul,pana la urma tot cel rau pierde.

Ideea e ca nu stii niciodata daca faci un bine sau un rau ascunzand adevarul . E posibil sa faci bine, e posibil sa faci un rau!? In ziua de azi, nu odata am auzit nenorociri intamplate in urma unor vorbe sau a unor gesturi. Si totusi ce inseamna sa provoci rau cuiva? Poate fi un rau mic, de moment ,daca vorbesti, dar poate fi si un rau foarte mare , pe mai tarziu, daca nu vorbesti, sau daca nu vorbesti cand trebuie. Si atunci? Ce ne ramane de facut? Cred ca ar trebui sa facem in asa fel incat , acea persoana careia ii ascundem adevarul , sa vada adevarul cu ochii sai, sa provocam chiar sa il vada. De spus, nu cred ca a fi bine sa spunem ce vedem la un moment dat, pentru ca nu sunt sigura ca vedem adevarul. Poate pur si simplu nu se intampla nimic , iar noi , sub impuls de moment , avem senzaia ca vedem o tragedie. Ar trebui sa se confirme anumite lucruri, inainte de a fi spuse. Cand in schimb imi sunt confirmate si sunt sigura de ceea ce vad , atunci vorbesc. Am optat sa ii spun verisoarei mele ca prietenul o inseala, nu dupa ce l-am vazut o singura data, ci dupa ce l-am vazut de mai multe ori in compania aceleiasi persoane.

In urma cu aproximativ 15 ani am aflat absolut intamplator ca sotia unui apropiat al meu (verisor) il inseala in cel mai obraznic mod cu seful ei. Varul meu era plecat la munca in strainatate ca sa cladeasca o viata mai buna celor doi copii si sotiei iar aceasta avea o relatie de care stia toata lumea de la locul ei de munca. Am inteles atunci cat de adevarata este expresia : Ce stie tot satul nu stie barbatul! Am ales sa nu-i spun nimic sotului ei cand s-a intors in tara, desi eram indignat. In ziua de astazi ei sunt impreuna si par a fi in regula, deci cred ca am procedat bine. Daca ii spuneam erau doua variante. Sau se desparteau si eu eram cel care declansa ruptura ori ramaneau impreuna si eu le ramaneam in constiinta ca fiind cel care incercase sa-i desparta. Oricum picam rau asa ca am procedat bine.

Buna! Nu vreau sa particip la acest concurs, vreau doar sa intreb( nu stiam unde altundeva), cum procedez sa intru in posesia cartii pe care am castigat o la concursul anterior.La rubrica respectiva scrie ca voi fi contactata de catre voi, pe email ( adik, asa scria in data de 12.01.2010).Nu s a intamplat....Mi ar placea foarte tare sa citesc cartea, si sper ca aceste concursuri sa nu fie doar praf in ochi! Multumesc!

Virgi, ti s-a trimis un mail de instiintare in data de 12 ianuarie, pe adresa de mail folosita pentru a-ti face cont pe 24fun.ro. Te rugam sa mai verifici inca o data adresa ta de mail.

Mi au luat ai mei masina, cu cativa ani in urma.Albastra, lucioasa, frumoasa frumoasa. De care aveam mare grija.Masina lui frate-miu a ajuns in service la un moment dat, si m a rugat sa io imprumut pe a mea…Zis si facut.Seara, vine cu numarul din fata atarnind…bara zgariata…sa mor de suparare….l a lovit pe unu, care a intors fara sa se asigure…etc.etc.Nu era ceva grav.Incerc sa trec peste….Ma intreaba tata…ce cum s a intamplat, evident ca : “eu nu stiam nimic”, asa am gasit o….Trec cateva zile….vorbeam cu frate miu pe messenger diverse, apoi el imi explica ceea ce toti barbatii stiu-femeile habar nu au sa conduca, si ca eu ma incadrez in categoria premium…Apoi,ma intreaba daca pot sa l iau si pe el de la servici. Il iau…Ma intreaba daca poate conduce el.Il las.Ajungem pe o straduta ingusta ingusta, unde sa incapataneaza sa treaca simultan cu unul pe sens invers, nu apreciaza bine distanta, si se infige cu aripa in gard.Alt moment tensionat…nu mi venea sa cred, taman ce mi spusese ca femeile habar nu au sa conduca si el mi a lovit masina de 2 ori intr o saptamana….
Partea funny era atunci cand ne intalneam cu prieteni comuni….”ce faci mah” mergi numai in garduri??” eu nu si nu, asa am gasit o. La service, aceleasi intrebari si zambete suspecte…nimeni nu credea k asa am gasit o si evident, eu am lovit o ca deh, sunt fata, si fetele habar nu au sa conduca…

aveam un profesor de mate foarte rau, ce pica la examene pe foarte multa lume.grupa noastra fiind de 16 persoane, intelegandu-ne foarte bine am hotarat sa scapam de profu de mate(noi , care picaseram examenul).ne-am dus la decan si am spus ca am cerut contestatie la lucrarile picate iar proful refuzase sa le recorecteze.astfel am reusit sa scapam de prof.atunci am scapat de el dar anul acesta a venit un altul care era mult mai rau.totul a fost ok pana in vacanta de vara cand i-am spus mamei toata povestea.atunci ea m-a facut sa inteleg ca gresisem.m-a facut sa inteleg ca facusem rau unui om care nu facea altceva decat sa isi faca datoria.statea in puterea mea sa spun adevarul , dar am preferat sa il ascund, crezand ca asa o sa fac un bine studentilor. din toata chestia asta am invatat un lucru:sa spun mereu adevarul,oricare ar fi situatia pentru ca pana la urma, ascunzand adevarul, chiar daca ai impresia ca protejezi pe cineva defapt nu e asa.adevarul trebuie spus intotdeauna fiindca daca e ascuns raneste oameni nevinovati

De cele mai multe ori preferam sa ascundem adevarul pentru a nu rani sentimentele cuiva, pentru a-i feri de palpitatii sau griji sau atunci cand consideram ca nu avem dreptul sa interferam in viata lor. Eu aleg sa ascund adevarul fata de mama mea atunci cand vine vorba de situatii dificile, cum a fost cand am ramas cu masina intr-un sat pierdut de lume, n-aveam bani de reparatie, se apropia seara si a doua zi dimineata trebuia sa fim la serviciu, sau cand i-am ascuns faptul ca am plecat la munte si era sa dormim in varf de munte (3 fete si un singur baiat) sub cerul liber, intr-o friguroasa seara de octombrie pentru ca ne-am aventurat fara sa ne gandim la consecinte si nici nu aveam bani la noi iar cabanierii ne-au inchis usa in nas, sau atunci cand in prag de nunta seful a considerat ca am nevoie de timp sa planific evenimentul si m-a concediat. Va dati seama ce-ar fi insemnat pentru ea ca mama sa stie situatia? Am preferat sa-i povestesc zambind dupa ce situatia s-a redresat ca am reusit sa ma descurc si nu trebuie sa-si faca griji pentru mine :)